Politica si administratie

Construcţie Locală Europeană Justă. Vreau ca devenii să fie respectaţi!

Implicarea mea în politică are, dincolo de orice, un interes direct şi personal. Spun asta pentru că îmi doresc ca părinţii noştri, deci şi ai mei, să trăiască decent după o viaţă de muncă. Noi – societatea şi autorităţile – avem obligaţia de a-i respecta. După ce ne-au crescut şi educat muncind să ne lase moştenire o ţară frumoasă şi bogată, au dreptul acum să se odihnească fără grija zilei de mâine. Indiferent dacă primesc pensii de la CAP sau beneficiază de o pensie de stat ei au muncit la fel, unii poate în condiţii de care nici nu vor să-şi mai amintească.
La rândul meu şi eu sunt părinte! Copiii noştri, tinerii României, trebuie să fie ajutaţi pentru a porni în viaţă cu dreptul! Pentru ca şi noi să fim liniştiţi că la bătrâneţe vom avea un trai decent trebuie să ne gândim pe mâinile cui lăsăm România. Pentru a avea tineri care să preia destinele ţării în propriile mâini, noi, părinţii de azi, avem obligaţia de a-i ajută să se perfecţioneze, să înveţe şi să se maturizeze într-un mediu sănătos. Indiferenţa faţă de tânăra generaţie, lăsarea tinerilor în bătaia vântului va duce în timp la deprecierea morală a societăţii. Avem nevoie de tineri sănătoşi la trup şi suflet pentru sănătatea de mâine a naţiunii şi a ţării!
Între respectul faţă de părinţi şi grija faţă de viitorul ţării se află salariaţii de azi. Pentru o conştiinţă împăcată avem nevoie de o economie care să funcţioneze corect şi sănătos. Salariaţii au fost mereu ultima verigă în procesul de scumpiri care au venit peste România. Salariul nu este nimic altceva decât preţul forţei de muncă. Dacă nu s-a născut încă respectul faţă de om, e timpul ca măcar munca lui să fie plătită la adevărata valoare. Un om răsplătit pentru eforturile lui este un om motivat să muncească pentru ţara lui.
Trebuie să-mi respect părinţii, sunt obligat să-mi cresc copiii, e nevoie ca salariaţii să fie apreciaţi pentru munca lor şi vreau să văd oraşul nostru cum se dezvoltă ca urmare a eforturilor noastre.
Dacă plouă sau este frig, în Deva nu ai ce face. Singura varian­tă de petrecere a timpului liber este să te vezi cu prietenii şi să bei, acasă sau într-un birt (făgădău, cum se mai spune în Ardeal). Spectacole, teatru, concerte, filme – toate astea au ramas la stadiul de dorinţă. Există un teatru în oraş, iar oamenii de aici se străduiesc să ne ofere cultură, dar au nevoie de ajutor şi sprijin.
Pentru mine rămâne un mister de ce nu se vrea ca şi în România lucrurile să meargă aşa cum se întâmplă şi pe la alţii. Ne mirăm necontenit cât de bine ştiu alte popoare să se gospodărească, dar nu facem nimic pentru a schimba şi la noi lucrurile. Ajungem într-o stare de resemnare din care nu mai reu­şim să ieşim. Ne com­placem în situaţii pe care, cu foarte mare uşurinţă, le catalogăm ca fără ieşire. „Asta este”, începem să spunem tot mai des.
Problema este că nouă ne facem rău, nouă ca naţiune. În cazul de faţă, dezinteresul faţă de actul cultural dovedeşte o anumită atitudine cu rădăcini din fragedă pruncie. Dacă înainte de revoluţie teatrele şi operele erau pline, acum trebuie să fie goale doar pentru a nu fi ca atunci! Astea sunt sechele. E o dorinţă din asta de schimbare radicală şi totală condamnabilă! Cred că singurele două lucruri pe care ar trebui să le învăţăm sunt simţul responsabilităţii şi distingerea între bine şi rău. Asupra României s-a aşezat un nor negru şi gros care ne întunecă judecată. Înaintăm cu paşi mari spre viitor… dar mergem cu spatele!
În sec 21, într-o ţară europeană, într–un municipiu european, infrastructura: drumurile, apa, canalizarea şi energia reprezintă pionul principal pentru o dezvoltare durabilă şi calitativă. Când un oraş ca Deva aspiră la atragerea de investitori, noi trebuie să oferim mai mult decât oameni calificaţi, dispuşi să muncească; trebuie să ne asigurăm că avem drumuri circulabile, reţele de apă, canalizare şi energie de calitate. De aceea voi prioritiza reabilitarea şi modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităţii publice locale. Voi realiza un studiu complet şi coerent al circulaţiei şi al unui program strategic de dezvoltare a circu­laţiei cu toate punctele necesare: parcări, sensuri de circulaţie, semaforizare, sensuri giratorii, benzi pentru circulaţia bicicle­telor, zone pietonale extinse. O altă problema o reprezintă as­pectul inestetic dat de reţelele aeriene de transport a energiei precum şi reţelele de telefonie, cablu şi internet. Se impune abordarea unor soluţii subterane pentru aceste reţele, în zonele în care este accesibil acest lucru.
Toate aceste aspecte sunt o prioritate pentru mine şi echipa mea.
Prin alegeri, cetăţenii predau oraşul lor unor administratori, nu unor stăpâni.

Îmi propun:
– Să folosesc toate resursele publice şi private – în situaţiile per­mise de lege – cu bună credinţă şi în folosul administrării corecte şi transparente a municipiului Deva pentru ca acesta să se dezvolte armonios şi să ofere un mediu sănătos de viaţă ce­tăţenilor săi;
– Să nu precupeţesc niciun efort pentru ca problemele comu­nităţii să-şi găsească rezolvare corectă, legală şi eficientă;
– Să-mi folosesc toată priceperea şi competenţele profesio­nale şi personale pentru coeziunea societăţii civile din Deva, în scopul identificării de mijloace şi metode de dezvoltare a localităţii noastre;
– Să nu trădez interesele generale ale devenilor;
– Să diminuez, până la eliminare, dacă se poate, arbitrariul din administraţia publică locală;
– Să oferim servicii publice la standarde europene pentru a avea un oraş curat, frumos şi primitor;
– Să fiu în contact permanent cu cetăţenii pentru a fi corect informat cu privire la problemele oraşului.

Ioan-Emanuel Clej, candidatul ALDE la Primăria Municipiului Deva

Comandat de ALDE – Filiala Hunedoara
CMF – 21200063
Executat de MEDIA HUNEDOREANĂ SRL Deva

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura