Conferinţa ,,A treia revoluţie agrară”

Magdalena Şerban

Vineri, la Inspectoratul Şcolar Hunedoara, s-a desfăşurat conferinţa „A treia revoluţie agrară”, susţinută de deputatul Varujan Pambuccian. Au luat parte istoricul prof. dr. Gheorghe Firczak, fost parlamentar şi preşedinte fondator al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Raluca Oană, preşedinte al Societăţii de Istorie şi Retrologie Agrară – Filiala Hunedoara-Deva, prefectul Fabius Kiszely şi Maria Ştefănie, inspector şcolar general.

Totodată, pe lângă o serie de invitaţi, la acţiune au fost prezenţi elevi ai Colegiului Naţional Pedagogic “Regina Maria”, care s-au arătat interesaţi de posibilitatea dezvoltării unui proiect şcolar pe tema abordată. Asta, în condiţiile în care tehnologiile moderne câştigă tot mai mult teren în România, iar termeni precum digitalizare, a treia revoluţie agrară, smartagrihubs sau agricultura pe verticală fac parte deja din vocabularul cotidian.
„Uniunea Culturală a Rutenilor din România, în colaborare cu Uniunea Armenilor din România şi Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară a României a organizat această conferinţă care, după părerea mea, s-a dovedit a fi deosebit de interesantă, aducând în prim-plan o problemă importantă a contemporaneităţii legat de hrana oamenilor. Practic, Varujan Pambuccian a prezentat posibilităţile de a înlocui agricultura tradiţională cu una a viitorului. Sperăm să şi reuşim să o implementăm aici, la nivel de judeţ, începând cu Liceul Tehnologic Alexandru Borza din Geoagiu, unde se pot pune bazele unei microferme a viitorului, astfel încât elevii acestui liceu să cunoască ei înşişi noutăţile în domeniu”, a afirmat prof. dr. Gheorghe Firczak, organizatorul principal al manifestării.
Viitorul e acum
Deputatul Varujan Pambuccian a vobit despre un drum care a durat 12.000 de ani şi care acum se găseşte într-un moment de cotitură, dar şi despre agricultura verticală, despre mai multe tehnologii, dintre care cea mai veche, acvaponia, despre creşterea plantelor în structuri supraetajate controlate digital sau piele şi alte derivate animale produse din celule sau din plante, despre robotizarea care va schimba dinamica pe piaţa muncii etc. Parlamentarul a mai arătat că obţinerea cărnii fără sacrificarea animalelor a devenit realitate, iar cercetarea în această zonă a făcut ca produsele din carne de cultură celulară să ajungă la preţuri competiţionale. Am mai aflat ce vom pune pe masă în următoarele decenii şi care vor fi tendinţele în sectorul alimentaţiei.
„Totul începe prin prelevarea unui mic ţesut muscular de la organismul (animalul) care se doreşte a fi sintetizat. Din ţesutul respectiv se separă celulele stem care sunt înmulţite într-un reactor, transformate în celule specializate şi însămânţate într-un pat de colagen unde sunt crescute. Această fază a procesului tehnologic este cea care aduce costurile mari. Până în anul 2017 hrănirea se realiza cu ajutorul unui serum de origine animală. În anul 2018 a fost pusă la punct o tehnologie de extragere a unui serum echivalent din plante, costurile scăzând puternic şi deschizându-se perspectivele unei scăderi şi mai mari ale costurilor de producţie în anii care urmează. (…) Nu mai este necesar să ucidem pentru a ne hrăni. Carnea de cultură celulară nu utilizează hormoni de creştere şi antibiotic, este crescută în mediu steril, deci suntem feriţi de orice posibile boli transmise prin mâncarea ei. Necesită 18 la sută din apă şi 1 la sută din suprafaţă utilizate pentru a produce aceeaşi cantitate de carne prin tehnologiile clasice. (…) Suntem în pragul unei revoluţii similare cu cea de acum 12.000 de ani. Şi ea va afecta societatea umană profund şi global, aşa cum a fost atunci când am trecut de la starea de vânător-culegător la cea de agricultor”, a precizat Varujan Pambuccian. Acesta a mai subliniat faptul că dacă Prima Revoluţie Agrară a conectat omul la pământ şi i-a dat pământului o valoare, cea pe care o trăim azi rupe aceste legături şi este biletul de intrare în lumea în care ştiinţa şi tehnologia trec în prim plan.