Comisia de la Veneția, RAPORT OFICIAL privind prezidențialele: anularea alegerilor, aspru criticată

Anularea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe in­formații clasificate, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, aratp Comisia de la Veneția, în raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din România, anunță realitatea.net.

Nu merge doar cu bănuieli
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale.
În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), de­oa­rece acest lucru nu ar garanta trans­parența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.
Totodată, raportul atrage atenția asu­pra faptului că nu se pot lua decizii doar pe baza unor bănuieli.
Ar trebui ca astfel de decizii să vină de la AEP, mai spune Comisia.

Recomandările făcute de Comisia de la Veneția în raport
A. Deciziile de anulare a rezultatelor ale­gerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea cons­tituțională sau de o instanță elec­to­rală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];
B. Competența instanțelor constitu­țio­nale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la cir­cumstanțe excepționale și regle­men­tată în mod clar [punctul 27];
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă nu­mai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul elec­toral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];
D. Procesul decizional privind rezul­ta­tele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echi­ta­bilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influ­en­ța rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de con­dițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și inte­re­selor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];
F. Statele ar trebui să reglementeze con­secințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor ame­nințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sis­te­mele de inteligență artificială ale inter­me­diarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];
G. Normele generale privind finan­țarea și transparența campaniilor elec­to­rale ar trebui aplicate campaniei elec­to­rale online prin intermediul platfor­me­lor social media; statele ar trebui, de ase­menea, să reglementeze faptul că pu­blicitatea electorală online trebuie iden­tificată ca atare și trebuie să fie trans­pa­rentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind pu­blicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].