Cinciş, un lac plin de dejecţii

Nicolle Ebner

 Lacul Cinciş, construit iniţial ca depozit de apă industrială pentru combinatul siderurgic şi în caz de urgenţă majoră, pentru apă potabilă, una dintre cele mai frumoase zone turistice şi de agrement din judeţ, se dovedeşte a fi, în realitate, un adevărat depozit de mizerie, în care se scurg, de zeci de ani, toate dejecţiile, animalele moarte, gunoaiele şi zdrenţele aruncate de locuitori, în gârlele din spatele caselor. Toate pâraiele din zonă sunt folosite pe post de canale colectoare, care se revarsă direct în Lacul Cinciş, otrăvindu-i apele, şi nimeni nu vede nimic.

Nu-i deranjează deloc
La 200 de metri de coronamentul barajului, pe dreapta, pe drumul care duce spre Ghelari, trece pârâul Valea Mănăstirii, pe malul căruia sunt construite  case de locuit. De zeci de ani, pârâul este folosit pe post de canal colector, în care locuitorii aruncă, în stil tradiţional, tot ce este de aruncat, inclusiv animalele moarte în bătătură, bălegarul din grajduri sau preaplinul din WC-urile din fundul curţii. De la blocurile de la periferia Ghelariului, canalizarea menajeră se scurge direct în Cerna, care la rândul ei, alimentează Lacul Cinciş. Situaţie identică şi cu Valea Tătăuşului, care transportă stoic, dintotdeauna, mizeriile şi mortăciunile aruncate cu perseverenţă de hunedorenii care-şi duc traiul în această zonă atât de frumoasă şi apreciată de turişti. Şi locuitorii din Dealu Mic folosesc pe post de canal colector, un pârâu care curge direct în lacul de acumulare. Alt „canal menajer”-Valea Tăului trece exact prin spatele Primăriei Topliţa şi se varsă mai jos cu vreo câteva zeci de metri, în Cerna, dar se pare că şi aici, mirosul de gârlă împuţită nu deranjează pe nimeni, nici măcar pe funcţionarii primăriei. Culmea, în zonă, au crescut, în timp, case de vacanţă frumoase, unele aparţinând chiar câtorva funcţionari de pe la judeţ, dar nu-i miroase nimănui. La ieşirea din comuna Topliţa, drumul se bifurcă. Pe firul Văii Vălăriţa, ajungi la Vălar şi Florese, iar pe celălalt drum, ajungi la Dăbâca şi Hăşdău. Alte case, alte gunoaie. Pe firul apei se aruncă tot: dejecţii, deşeuri, zdrenţe, animale moarte, că doar nici casele de pe Valea Vălăriţei nu beneficiază de servicii de salubritate şi nici primăriile nu s-au sinchisit să facă puţuri seci pentru animalele moarte. Râul Cerna izvorăşte din spatele caselor oamenilor din Lunca Cernii, comună cu câteva mii de „fumuri” (n.r.: case). La Izvoare, din inima munţilor, apa iese limpede precum cristalul, după care curge otrăvită de mâna omului, care nu are nici reţea de apă şi canalizare şi nu beneficiază nici de servicii civilizate de salubrizare.

Ce spun instituţiile abilitate…
Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, spune că Apele Române, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) din judeţ, monitorizează calitatea apei de suprafaţă, atât din lacul de acumulare, cât şi a afluenţilor care intră în acesta.

Ca la noi, la nimeni
Pe lângă atribuţii de monitorizare, SGA Hunedoara are şi atribuţiile de inspecţii şi control, la fel ca şi Garda de Mediu, şi pot identifica toate sursele de poluare şi stoparea lor. „APM, la emiterea unui acord de mediu pentru construcţii, impune realizarea unor fose septice vidanjabile. Noi le emitem, dar competenţa de verificare, dacă se respectă condiţiile impuse de acord, revine Gărzii de Mediu şi SGA, că aşa sunt create instituţiile la noi”, spune Georgeta Barabaş. Voicu Poenariu, director SGA Hunedoara, este conştient de gravitatea situaţiei şi consideră că într-adevăr, trebuie luate măsuri şi găsite soluţii, iar pentru asta, „cred că va trebui să solicit o întâlnire cu directorii mai multor instituţii. Vom face o verificare pe teren, după care, vom vedea ce responsabilitate revine fiecăruia şi cum ne împărţim atribuţiile. Este vorba de o zonă turistică deosebită, dar din păcate, ne lipseşte educaţia pentru protejarea ei”, este de părere şi Voicu Poenariu.

Cum stau lucrurile în realitate
Aşteptăm cu nerăbdare să vedem dacă noul director de la SGA Hunedoara are curajul să se înhame la o asemenea „lucrare”. Nu este prima dată când MESAGERUL HUNEDOREAN a demonstrat mai mult interes pentru protejarea zonei Cinciş, decât cei care sunt plătiţi să facă acest lucru. În urmă cu doi ani, în articolul „Un lac plin de rahat”, semnalam faptul că: „Lacul Cinciş este poluat de ani de zile cu reziduuri provenite de la canalizarea vilelor de lux construite pe malul lacului de acumulare. Primarul comunei Teliuc recunoaşte că toate canalizările se varsă în apa lacului, chiar şi în cazul vilelor dotate cu fose septice (…), dar când sunt pline, şi acestea se deversează în canalizarea care se scurge în apa lacului. Situaţia este cunoscută şi de conducerea SGA Hunedoara, care administrează luciul de apă. Directorul general, Grigorie Burjan, spune că nu prea are ce să le facă acelora care şi-au construit vile: “Este foarte greu să-i amendezi, pentru că toţi sunt oameni cu bani, cu influenţă şi care fac presiuni foarte mari în cazul în care sunt pasibili de sancţiuni”, a recunoscut directorul general al SGA Hunedoara de la acea vreme.