Arhive categorie: Sănătatea din bucate

Cum ne revenim din excese (2)

Simona Timofte

Dacă am avut nenorocul de o indigestie de sărbători (sau am scăpat doar cu atât), cel mai bine este să avem grijă ce facem în continuare pentru a fi cât mai în formă. În articolul trecut vă dădeam câteva exemple de mese cât mai simple, cu cât mai puţine produse animale, pentru a permite organismului să se refacă.
Se ştie că produsele animale, în special carnea, sunt cele mai greu digerate de organism. Deci, dacă vreţi să vă puneţi pe picioare cât mai repede, să daţi jos şi cele câteva kilograme pe care le-aţi pus pe voi, ideal ar fi să faceţi două-trei zile de dietă mai severă pentru a nu lăsa organismul să se obişnuiască cu surplusul de kilograme şi a-i da pauză de la digestii greoaie. O dietă simplă cu alimente cât mai puţin preparate, cu ceaiuri calde înainte de masă o să vă facă să vă simţiţi uşori… Nu uitaţi de fructe! Fructele ne vitaminizează şi ne energizează. O salată de fructe în loc de o masă vă pot ajuta mai mult decât vă imaginaţi. Folosiţi fructele de sezon, pentru că nu degeaba apar în anumite sezoane. Natura ne ajută prin a ne dărui fructe şi legume, deci nu trebuie decât să le mâncăm pentru a înlocui ce ne lipseşte! Un alt aspect important pentru a ne simţi bine este mişcarea. Trebuie să ieşim cât mai des la plimbări, în natură, cu bicicleta sau fără. Ideea este să facem mişcare, să facem plimbări energice, să simţim că am depus efort, că ne-am încărcat bateriile fizic şi spiritual de la verdeaţă, de la soare şi de la iubirea pentru natura şi pentru oamenii de lângă noi.

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Cum să revenim la o alimentaţie normală (1)

Simona Timofte

După sărbători, trebuie să avem grijă să ne revenim sănătoşi din excesele practicate până atunci.
Câteva zile în care am mâncat multe grăsimi combinate cu glucide rafinate, stropite cu alcool din belşug, nu ne ajută să fim nici sănătoşi, nici să ne menţinem greutatea corporală. Cele mai multe persoane se confruntă cu trei-patru kg în plus şi, din nefericire, unii ajung chiar la spital din cauza exceselor, trezindu-se cu diferite boli (reacţii pancreatice, chiar pancreatite acute, icter mecanic din cauza pietrelor plecate din vezicula biliară, hemoragii digestive etc.). Din păcate, nu toţi ştim să fim cumpătaţi şi chiar dacă avem impresia că ştim, ne ia valul şi ne trezim balonaţi, cu greţuri, vărsături, dureri de multe ori şi ceea ce a mai rămas din sărbători devine un chin… Dacă tot nu am reuşit să prevenim crizele de indigestie, măcar să învăţăm să ne repunem repede pe picioare pentru a putea fi în formă când revenim la programul de muncă. În primul rând, trebuie să facem o detoxifiere cu ceaiuri pentru a se elimina toxinele, reziduurile rămase de la excesele de origine animală dar şi alcool. Ceaiul de păpădie este un excelent remediu pentru a reduce spasmele vezicii biliare şi pentru a o face să se golească şi  pentru a nu ne veni în gură tot lichidul amărui după ce luăm o masă. Ceaiul de roiniţă este un remediu bun pentru spasmele colonului, dar şi pentru insomnie. Apoi, să nu uităm mesele: trebuie să fie sărace în produse animale, cât mai simplu pregătite şi cât mai bogate în verdeţuri. De exemplu: dimineaţă un iaurt slab cu o felie de pâine prăjită, la amiază o ciorbă simplă de lobodă sau un bol de orez fiert, călit cu puţin ulei presat la rece cu salată de păpădie sau salată verde… Simplu!

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Alte cereale… hrişca (2)

Simona Timofte

În numărul trecut vorbeam despre necesitatea rotirii cerealelor pentru un plus de beneficiu şi de eliminare a aditivilor care se găsesc astăzi din belşug în făina şi pâinea de grâu…
Iată: putem înlocui grâul/pâinea cu mei (am scris în numărul trecut) sau hrişcă… Hrişca este o plantă-cereală foarte utilizată în Rusia, Polonia şi Franţa. La noi este folosită mai ales în Bucovina la sarmalele cu hrişcă – un deliciu moldovenesc. Hrişca nu face parte din familia cerealelor, este o plantă ierboasă înrudită cu ştevia şi rubarba şi este net superioară grâului prin toate elementele nutritive pe care le conţine. Dacă doriţi să înlocuiţi grâul din alimentaţie, puteţi folosi în loc de pâine turtiţele cu mei care sunt foarte săţioase şi merg alături de ciorbe, felul doi şi chiar desert. Reţeta este foarte simplă: se înmoaie făina de hrişcă în apă şi puţină sare până se face ca un cir şi se lasă două ore. Apoi se ia cu lingura şi se pune în tigaia grill, fără ulei şi se coc pe ambele părţi. Hrişca se mai poate folosi prăjită, fiartă şi în budinci ca desert. Se găseşte sub formă de făină, fulgi şi de boabe (asemănătoare cu grâul). Iată câteva din beneficiile acestei plante: menţine nivelul de glucoză din sânge în limitele normale şi menţine tânăr sistemul nervos, ţine sub control tensiunea arterială, scade colesterolul, previne diabetul de tip II şi apariţia pietrelor la fiere, ţine greutatea sub control şi îmbunătăţeşte capacitatea de reţinere şi memorare. Este un aliment preferat de vegetarieni şi de cei cu intoleranţă la gluten. Dacă vreţi să faceţi o schimbare, o rotire a alimentelor şi credeţi că hrişca este o opţiune pentru voi, ar trebui să întrebaţi printre cunoscuţii care sunt vegetarieni sau care au intoleranţă la gluten, ce reţete cunosc… veţi fi uimiţi de diversitatea reţetelor şi de rapiditatea preparării lor…

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Alte cereale… meiul (1)

Simona Timofte

De cele mai multe ori, recomand la cabinet pacienţilor, să-şi mai diversifice alimentaţia şi să-şi reeduce obiceiurile…
De exemplu, dacă ne referim la cereale, recomand de foarte multe ori să se introducă în alimentaţie meiul, hrişca sau quinoa. Într-adevăr, nu seamănă la gust cu grâul, pentru că nu au acelaşi conţinut. De aici şi recomandarea de reeducare… a gusturilor, a obiceiurilor… Dacă vă puneţi întrebarea de ce, atunci ar trebui să vă puneţi şi întrebarea ce conţine făina albă de grâu şi pâinea din grau şi cât rău face tuturor, nu numai celor care au intoleranţă la gluten. Din păcate, mulţi nu ştiu că au intoleranţă la gluten în forme mai uşoare şi se luptă de multe ori să scape de balonări, inflamaţii la nivelul colonului şi scaune moi şi dese… Meiul este o cereală care nu conţine gluten, fiind folosită de chinezi de secole. Îmbunătăţeşte digestia şi ajută la întărirea sistemului digestiv; conţine foarte multe vitamine din complexul B, vitamina E şi minerale: Mg, K, Si. Partea cea mai bună a boabelor de mei e că NU se găseşte în comerţ sub formă de făină rafinată ca şi făina albă de grâu… adică devitalizată de ce este mai important din cereale – coaja bobului. Dacă vă învăţaţi să folosiţi boabele de mei o să aveţi parte de toate beneficiile pe care le oferă aceasta. Se poate folosi făina de mei sub formă de fiertură, înlocuind cu succes mămăliga cea de toate zilele sau chiar pireul de cartofi; se pot folosi boabele germinate în diverse mâncăruri; se pot face turtiţe de mei, care pot înlocui pâinea… Alimentele ar trebui să fie consumate prin rotaţie pentru a ajunge la un echilibru. Iar organismul mai are şi el nevoie de o pauză, de la veşnica făină de grâu. Totodată, să nu uităm că în litiazele renale e recomandat meiul.

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Omega 3 şi omega 6

Simona Timofte

Ce este omega 3? Auzim peste tot de această substanţă care ar face minuni în privinţa sănătăţii… dar multe persoane au nevoie să ştie ce este şi prin ce mecanisme ne-ar putea ajuta…
Omega 3 este un acid gras polinesaturat (esenţial) exact ca şi omega 6. Ca să putem face o diferenţă – există şi acizi graşi saturaţi care se găsesc în produsele animale în cantităţi foarte mari şi în cantităţi foarte mici în uleiurile vegetale (cu o mică excepţie, uleiul de cocos şi palmier conţin cantităţi la fel de mari). În fine, aceste grăsimi saturate (din produsele animale) sunt responsabile de colesterolul ridicat, de bolile de inimă, infarcturi miocardice, diabet etc. Grăsimile nesaturate, adică omega 3 şi omega 6 în cantitate rezonabilă, sunt responsabile de curăţenia în organism după aceste grăsimi saturate din produse animale. Acest omega 3 are capacitatea de a controla valoarea colesterolului din sânge prin activarea metabolismului grăsimilor, contribuie la formarea hormonilor umani şi la structura celulară a fiecărui organ, fiind vital pentru o actvitate bună a creierului şi a ficatului. Omega 6 are rol asemănător doar dacă se respectă cantitatea recomandată… dacă nu, devine inamicul organismului nostru, fiind responsabil de o mulţime de inflamaţii în corp. Din păcate, omega 3 nu există niciodată singur într-un aliment, fiind însoţit aproape mereu de doze foarte mari de omega 6. De exemplu, în uleiul de măsline (cel hiper utilizat datorită reclamelor/intereselor), raportul omega6/omega 3 este de 11,8:1 în ideea în care raportul optim ar fi de 3:1. Ideal ar fi să introducem uleiul de in în alimentaţia noastră, pentru că are un procent crescut de omega 3…

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Melatonina şi dieta

Simona Timofte

Multe persoane se plâng după 40 de ani de insomnie chiar dacă introduc în dieta lor diferite plante adjuvante (valeriană, roiniţă, tei). De vină este, se pare, melatonina…

Ce este melatonina şi la ce foloseşte?
Este „hormonul întunericului“ şi este produsă de glanda pineală (epifiza) – o glandă situată la baza creierului – odată cu lăsarea întunericului. Producerea şi eliberarea de melatonină este stimulată de întuneric şi e inhibată de lumină. Primele raze ale soarelui opresc producerea ei. După vârsta de 40 de ani, scade secreţia ei la aproape jumătate comparativ cu persoanele tinere. Ce ar fi de făcut pentru a ne ajuta? Într-adevăr se găsesc şi suplimente alimentare din melatonină sintetică (tablete), dar este mult mai sănătos pentru noi, să consumăm produse naturale ce stimulează secreţia acesteia. Materialul de construcţie al melatoninei este aminoacidul triptofan – responsabil şi de sinteza hormonului fericirii – serotonina. Iată că, adoptând o dietă bogată în alimente cu conţinut mare de triptofan, putem dormi bine şi putem alunga depresia, anxietatea, accentuându-ne sentimentele pozitive… Dacă ar trebui să facem o clasificare a alimentelor bogate în triptofan, pe primul loc ar fi izolatele proteice de soia, seminţele (în principal susanul – fără grăsimi) apoi albuşul de ou uscat şi algele marine uscate (spirulina). În ordine descrescătoare apoi: fasolea winged, făina din seminţe de bumbac, tofu uscat, codul Atlantic uscat, fructele de mare, brânza, mozzarella, laptele degresat, seminţe de dovleac prăjite, soia boabe prăjite, parmezan, vânat, seminţele de muştar galben, pătrunjel congelat, laptele integral, laptele praf, făina de arahide… etc.

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

CE SUNT ENZIMELE? (2)

Simona Timofte

Este foarte important să ne dăm seama de utilitatea enzimelor în corpul nostru pentru a nu mai face greşeala de a considera fructele şi legumele nişte alimente de umplutură.
Adică, dacă mâncăm sau nu, azi un măr, ne e totuna… Nu mai spunem că fructele ar trebui să fie undeva la 500 de grame pe zi… Ar trebui să fie primele pe lista noastră de cumpărături. Un alt aspect important este felul cum gătim aceste alimente care conţin enzime. Şi aici ne referim în special la legume, pentru că de ele ne batem joc atunci când le gătim… Dacă rămânem fără enzime (în legume – de exemplu) şi le consumăm la masă, corpul nostru trebuie să aducă din altă parte enzime ca să le digere. De aici şi o digestie dificilă şi greoaie mai ales căci, cu vârsta, scade numărul de enzime din corp. Pe lângă asta s-a constatat că în acel moment creşte numărul de globule albe în organism, pentru că acestea sunt folosite să transporte enzime din altă parte pentru a ajuta la digestia lipsită de enzime din alimentele prost gătite sau alimente fără conţinut de enzime. Şi uite aşa, sistemul nostru imunitar rămâne descoperit, fără o parte din celulele albe care ar trebui să fie folosite ca parte defensivă a acestuia. Pancreasul este organul care va avea cel mai mult de suferit de pe urma consumului de alimente golite de enzime, pentru că la el va apela organismul de câte ori va avea nevoie, fiind producătorul a numeroase enzime digestive. Cu timpul, alimentele vor fermenta în tubul digestiv din cauza digestiei proaste, producând toxine care vor duce la numeroase boli. Dintre alimentele cele mai bogate în enzime vă recomand fructele, pentru că presupun o digestie uşoară, eficientă, cu foarte puţine reziduuri.

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

CE SUNT ENZIMELE? (1)

Simona Timofte

Sunt puţine persoane care ştiu ce înseamnă enzime. Citim etichetele în supermarket-uri pe care scrie că există un anumit conţinut în enzime (la lapte în special), dar nu ştim la ce sunt bune şi „cu ce se mănâncă“.
Enzimele sunt fermenţi de natură proteică. Ce fac ele? Împreună cu vitaminele şi hormonii fac parte din grupa biocatalizatorilor, adică intervin şi ajută la producerea TUTUROR transformărilor biochimice care au loc în regnul vegetal şi animal (formarea şi degradarea substanţelor din plante şi animale). Pentru a putea fi puse la treabă, ele au nevoie de vitamine şi de săruri minerale. Sunt două tipuri de enzime: endogene – secretate de glandele digestive cu rol de a regla digestia şi exogene – enzimele procurate din alimentele care le conţin. Acestea se găsesc în cantităţi foarte mici în organism, dar au o importanţă foarte mare, pentru că fără ele nu se poate produce înmulţirea celulelor dar nici dezvoltarea plantelor şi animalelor. Enzimele sunt active biologic la temperatura internă a corpului (37 grade C) şi sunt distruse la 43-53 grade C. Conţinutul cel mai mare în enzime îl au legumele şi fructele, pe care dacă nu ştim să le gătim prin preparare termică, distrugem vitaminele, mineralele, iar enzimele vor fi inactive. Astfel, la fel ca alte toxine, vor suprasolicita ficatul, rinichii, posibilitatea de eliminare a lor va fi greoaie, depunându-se în zonele mai slăbite ale organismului şi, în timp, ducând la apariţia unor boli. Deci, legumele şi fructele se consumă în special crude, tocmai pentru a beneficia de aceste substanţe vitale. Singurele alimente de origine animală care conţin enzime sunt gălbenuşul de ou şi laptele de vacă băut crud, nepasteurizat sau sterilizat. Cele mai bogate alimente în enzime sunt germenii de grâu – un adevarat panaceu pentru sănătate.

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Dieta cu deficit de vitamina A

Simona Timofte

Dacă ajungi la oftalmolog cu probleme de vedere înainte de vreme, o să afli că nu ai consumat destule alimente ce conţin vitamina A sau nu le-ai consumat atunci când organismul o cerea.
Vitamina A este renumită pentru faptul că ajută la vederea pe timp de noapte, dar şi în prevenţia şi ameliorarea altor boli (gingivite, alcoolism, diabet, boli de inimă, glaucom…). Carenţa severă de vitamina A este foarte rară (la noi), pentru că există alimente diverse din care să ne luăm necesarul. Insuficienţa ei este de fapt o problemă. Odată cu înaintarea în vârstă, organismul nostru nu reuşeşte să metabolizeze la capacitate maximă majoritatea vitaminelor. Ştiindu-se că bolile şi vârsta îngreunează absorbţia acestora. Modificările care survin în cazul carenţei de vitamina A sunt (în principal) modificările degenerative ale ochilor – opacifierea corneei (xeroftalmia) şi descuamări ale pielii. Dacă dăm semne că ne pierdem vederea în lumina slabă şi nu suntem în vârstă, atunci putem bănui că avem deficit de vitamina A. Dieta pentru persoanele care au început de xeroftalmie, şi nu numai, trebuie să conţină surse vegetale colorate în roşu, galben, portocaliu şi verde. Adică: ardei gras roşu şi roşii, pepene galben şi cartofi, dovleac, cartofi dulci şi morcovi, broccoli şi spanac… Dintre sursele animale trebuie să includem mai des ficatul, gălbenuşul de ou şi lactatele. Ideal ar fi o combinaţie între sursele animale şi cele vegetale.

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

CE MÂNCĂM DUPĂ SĂRBĂTORI? (II)

Simona Timofte

Ideal ar fi, ca după sărbători, prânzul să cuprindă neapărat o ciorbă caldă, iar aceasta să fie preparată cu borş.
Se ştie din moşi-strămoşi că borşul nu doar că ne trezeşte din mahmureală, dar face şi curăţenie în colon, curăţă rinichii şi este adjuvant în aproape toate afecţiunile cronice. Se face chiar şi o cură cu borş timp de două săptămâni (pentru cine vrea o detoxifiere sigură şi o revigorare rapidă a organismului), timp în care se bea câte o cană cu borş pe zi cu 15 minute înainte de masă. Borşul este zeama rezultată din fermentarea tărâţelor de grâu şi fiind un produs natural, este foarte bogat în enzime – acele substanţe dătătoare de viaţă. Conţine vitamine din complexul B, minerale, aminoacizi esenţiali şi carbohidraţi. Am insistat mult pe calităţile acestei băuturi miraculoase cu scopul de a vă face conştienţi de beneficiile pe care moldovenii le folosesc de zeci de ani. Să nu uităm de apă: hidratarea este esenţială în orice perioadă, dar acum, în procesul de detoxifiere, cu atât mai mult. Apa este cea care ajută la evacuarea toxinelor din corp şi la toate procesele biologice care au loc în organismul nostru. Pofta de dulce? Aceasta nu are să ne mai dea bătăi de cap după primele două-trei zile de alimentaţie echilibrată. Corpul ne cere dulce doar dacă aşa l-am obişnuit (şi orice învăţ are şi dezvăţ) şi dacă avem lipsă de minerale în organism. În cazul în care nu putem să ne luăm capul de la gustul de dulce, încercaţi dulciuri fără zahăr: batoane energizante cu bucăţele de ciocolată amăruie, salate de fructe cu nuci şi scorţişoară, compoturi fără zahăr, deserturi de nuci cu miere…

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

CE MÂNCĂM DUPĂ SĂRBĂTORI? (I)

Simona Timofte

Este o întrebare frecventă după sărbători, pentru că majoritatea dintre noi  dorim să ne simţim mai uşori, mai puţin balonaţi şi mai puţin încărcaţi.
Cine n-ar vrea să se simtă tot timpul bine după ce mănâncă şi bea… orice? Dar probabil că acest lucru se întâmplă chiar şi la cei care cunosc cumpătarea şi asta doar din cauză că familia ne este aproape, ca şi timpul liber şi mesele întinse. Toate ne dau o stare de bine şi de „îngăduinţă“ în ce priveşte răsfăţul culinar… În primul rând, recomand dimineaţă, la prima oră, o cană de apă caldă cu lămâie care spală tractul digestiv, ne trimite la baie şi ne pregăteşte Ph-ul din stomac, pentru masa care va urma. Apoi se poate începe cu un mic dejun uşor, cum este amestecul de fulgi de ovăz cu chefir, care face curăţenie în continuare în colon şi ajută la detoxifiere datorită fibrelor conţinute de ovăz şi a lactobacililor din chefir. Dacă simţiţi nevoia de un mic dejun mai copios, alegeţi două ouă fierte cu o legumă alături: de exemplu fennel sau ghimbir  – două legume excelente pentru detoxifiere. După două-trei ore după ce aţi mâncat, ideal ar fi să luaţi o gustare din fructe. Iar fructele cele mai indicate în această perioadă sunt citricele. Şi ele au rolul lor în detoxifiere şi în doza de vitamina C – ideală pentru sezonul rece. Prânzul poate fi compus din (aproape) orice în afară de carne, (mai ales dacă aţi făcut abuz la sărbători) şi din mâncare cât mai puţin procesată termic. Încercaţi să evitaţi carnea câteva zile. Faceţi un mare bine sistemului digestiv dacă nu-l mai expuneţi la un aşa mare efort. Nu uitaţi: carnea se digeră greu şi staţionează mult timp în sistemul digestiv. (va urma)

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Ce ar trebui să consumăm iarna? (3)

Simona Timofte

Pentru a folosi gustul dulce în timpul iernii (din tradiţia Ayurvedică), se recomandă mierea de albine, naturală, luată de la apicultori.
Dacă o vom folosi zilnic în timpul iernii, vom constata că este posibil să fim feriţi de eventualele răceli cu care ne-am fi putut confrunta (datorită atâtor proprietăţi miraculoase). Nu acelaşi lucru se poate spune despre zahăr, care nu conţine nici o vitamină sau minerale şi din păcate, ajunge prin numeroasele procese de extracţie la care este supusă sfecla de zahăr (un produs natural de altfel), ca acesta să devină un produs aproape toxic. Pentru a folosi gustul  sărat şi acru (din tradiţia Ayurvedică), se recomandă murăturile în saramură, nu în oţet. Şi cea mai binefăcătoare murătură va rămâne miraculoasa varză murată. După cum ştiţi din articolele precedente, varza formează prin fermentaţia lactică din timpul murării în saramură, vitamina C, acest antioxidant atât de necesar în sezonul rece şi pe care majoritatea dintre noi îl cumpărăm din farmacii în loc să-l folosim din alimentele pe care ni le oferă  natura. Vitamina C este vitamina antiîmbătrânirii, ajutând la regenerarea celulară şi la stimularea imunităţii generale. Un alt imens avantaj pe care-l avem de la varza murată,  dar şi de la castraveţii muraţi în saramură, sunt acele bacterii benefice despre care v-am mai vorbit-Lactobacilii. Aceste bacterii creează un mediu ostil agenţilor patogeni şi inhibă dezvoltarea lor, menţin un Ph optim în colon, favorizează asimilarea de Ca şi vitamina D, uşurează contracţiile intestinale, ajută la formarea unor vitamine (B şi K) şi a unor aminoacizi esenţiali cu rol în digestie. Iată doar câteva din beneficiile acestor alimente recomandate pe timp de iarnă…

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Ce ar trebui să consumăm iarna? (2)

În numărul trecut, scriam că iarna trebuie să consumăm alimente consistente şi hrănitoare la care să predomine gustul sărat, dulce şi acru.
Grăsimile sunt foarte importante, fiind elementele nutritive ce ne încălzesc corpul în perioada de iarnă iar acestea trebuie să fie un echilibru între cele vegetale (uleiuri, nuci, avocado) şi cele animale (unt, slănină, preparate tradiţionale). Acestea ne sunt de un real folos pentru a putea rezista vremii friguroase şi uscate de afară. Probabil că sunteţi oarecum surprinşi de ceea ce spun aici, dar nu aveţi nimic de pierdut dacă verificaţi. Să nu uităm apoi de cereale… cele care ne dau energie sănătoasă. Recomand, ca de obicei, cerealele integrale conţinute în pâinea integrală, în fulgii de cereale (grâu, ovăz, orz), în paste integrale şi orez integral. Nu uitaţi: făina albă nu este sănătoasă consumată zilnic în pâine şi produse de patiserie, iar dacă ne gândim la sărbătorile care vin şi în care majoritatea produselor sunt preparate cu făină albă, nu ne facem un bine sănătăţii dacă nu încercăm măcar dimineaţa să luăm un mic dejun bogat în cereale integrale sau pâine integrală. Făina albă ne oferă doar glucide rele care se transformă repede în grăsimi care se depun pe burtica noastră. Făina neagră ne oferă o energie sănătoasă prin glucidele bune pe care le conţine şi care nu se depun în ţesuturile noastre din cauza fibrelor de care sunt însoţite. Nu uitaţi: făina integrală (neagră) conţine minerale, vitamine şi fibre, deci multe beneficii, pe când făina albă nu conţine nimic în afară de amidon, care nu face altceva decât să se depună sub formă de grăsimi. (va continua)

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Ce ar trebui să consumăm iarna? (2)

Simona Timofte

Iarna, ştim cu toţii că avem tendinţa să mâncăm mai consistent din cauza frigului de afară. Corpul simte acest lucru prin intensificarea metabolismului energetic… rezultatul fiind tocmai acest lucru: simţim foamea mai exagerat ca de obicei şi dorinţa de a mânca alimente bogate în proteine şi grăsimi, pentru că ne dau senzaţia de saţietate.
Aşadar, acesta este un răspuns compensator al organismului uman. Iată un prilej pentru cei care vor să se îngraşe  sau pentru cei care au o constituţie slabă, au şansa să devină mai rezistenţi în faţa bolilor dacă folosesc corect alimentele din perioada de iarnă. În tradiţia Ayurveda (ştiinţa vieţii – cum este denumită în medicina indiană tradiţională), se recomandă ca oamenii să consume în mod preponderent alimente consistente şi hrănitoare, caracterizate în general prin gusturile dulce, sărat şi acru. Supele calde de legume (cartofi, ţelină, morcovi), la care să nu uităm să adăugăm condimente şi arome naturale precum cimbru, dafin, busuioc, piper, ghimbir, coriandru… sunt cele mai recomandate. În perioada de iarnă sunt foarte importante grăsimile (sunt cele care ne ajută să ne încălzim), aşadar trebuie să alegem reţete care conţin uleiuri naturale şi unt natural proaspăt (în principal), dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la slănină, la peştele gras şi la bucatele tradiţionale de porc, dar, cu moderaţie pentru cei cu colesterolul mare, pentru hipertensivi, pentru cardiaci şi pentru cei veşnic la dietă. Secretul, pentru a nu ne îngrăşa aceste bucate, constă în combinaţiile pe care le facem, ce punem alături de ele şi cantitatea pe care o consumăm. Este greşită ideea că grăsimile îngraşă… totul îngraşă dacă le consumi haotic şi nu-ţi pui frâu la gură… (va continua)

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Dieta în steatoza hepatică (2)

Simona Timofte

Mişcarea este al doilea factor important în cazul persoanelor cu steatoză hepatică şi nu numai.
Dacă practicăm exerciţiile fizice cu regularitate, impulsionăm metabolismul să ardă grăsimile. Cele mai indicate exerciţii sunt cele aerobice, precum plimbatul în ritm rapid şi/sau joggingul, cel puţin 30 minute în fiecare zi. Secretul în evitarea apariţiei steatozei hepatice este evitarea obezităţii, adoptarea unei alimentaţii sănătoase şi prevenirea nivelelor ridicate de grăsimi în sânge… respectarea corpului nostru. Mai există situaţia când ficatul dă semnale că nu mai face faţă… adică simptome de genul: dureri abdominale, greţuri, vărsături, dureri de cap etc. Pot fi într-adevăr simptome date de colecistul (fierea) prea încărcat, dar ce te faci când colecistul nu mai este şi simptomele există cu toate inconvenientele? Nu mai poţi da vina pe colecist şi atunci te cauţi la ficat şi afli că trebuie să schimbi alimentaţia şi stilul de viaţă. În cazul acestor simptome, dieta trebuie să fie cât mai simplă: ceaiuri neîndulcite în primele zile până trec vărsăturile, apoi făinoase bine fierte ca orez, gris, mămăligă şi pâine albă veche de o zi sau două, prăjită sau crutoane. De-abia apoi se trece la supe din morcovi bine fierţi, la compoturi fără zahăr şi fructe coapte. Şi în funcţie de toleranţă, se poate relua alimentaţia dar cu schimbările de rigoare… stil de viaţă echilibrat cu exerciţii fizice şi alimente sănătoase şi proaspete care să ne hrănească şi să aducă beneficii organismului, nu să-l intoxice şi să-l îmbolnăvească.

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Dieta în steatoza hepatică (1)

Simona Timofte

Ficatul gras sau steatoza hepatică este o boală care se caracterizează  prin acumularea de grăsimi (acizi graşi şi trigliceride) în celulele hepatice.
Este o boală foarte răspândită în rândul oamenilor şi care din păcate nu prea este băgată în seamă din cauză că „nu doare“ (spun pacienţii) de cele mai multe ori. Ficatul este al doilea organ mai mare după piele şi unul din cele mai importante din corp, pentru că participă la digestie şi la buna metabolizare a tuturor substanţelor care intră în corp (bune şi rele), având diferite funcţii vitale… este de fapt „laboratorul“ corpului nostru. Din păcate, nu-i acordăm importanţa necesară, date fiind concluziile rezultate în urma anchetei nutriţionale pe mai mulţi pacienţi, care ne arată cât de puţin evaluăm ceea ce mâncăm… orice, când ne este foame, fără să ţinem cont că ficatul încearcă să desfacă, toate toxinele, să le dea un sens, ca apoi să devină confuz. Ce facem cu ele? …să le elimine cu maximum de energie sau să le depună sub formă de grăsimi pe organele interne şi în ţesutul adipos… Corpul nostru ar trebui să fie un templu, dar noi excelăm în obiceiuri nocive şi un stil de viaţă dezechilibrat… Dieta în cazul ficatului gras nu este foarte departe de o dietă echilibrată şi variată, bogată în alimente proaspete şi sănătoase şi săracă în grăsimi saturate (din produsele animale) ca şi în cazul persoanelor obeze sau supraponderale. Se merge pe o alimentaţie bogată în fibre alimentare – 20-30g/zi (în cazul în care nu există simptome acute ca dureri şi reacţii pancreatice) şi grăsimi de tipul omega 3 din uleiul de in şi peşte, dar şi grăsimi mononesaturate din uleiul de măsline adevărat, presat la rece şi avocado. (va urma)

 (Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Alimente energizante

Simona Timofte

Ce ar trebui să consumăm pentru a avea energie şi în mijlocul zilei, mai ales dacă munca ne obligă să fim vigilenţi şi energici?
Acea sfârşeală care ne atacă în mijlocul zilei, ne afectează nu doar la nivel fizic, ci şi la nivel emoţional, cauzând dereglări ale sistemului nervos. În primul rând, NU trebuie să apelăm la o altă cană de cafea, zahăr sau la energizantele din supermarketuri… De ce? Pentru că, (cum am mai spus), starea de bună dispoziţie şi de energizare trebuie stimulate şi într-un mod natural, pentru a nu repeta obiceiul de dimineaţa, când ne dorim o trezire rapidă cu ceaşcă de cafea pe stomacul gol. Acest mod de stimulare forţată oferă o creştere bruscă a energiei şi de scurtă durată. Aceste alimente (cafeaua şi zahărul) nu fac bine corpului pe termen lung, mai ales dacă repetăm obiceiul, ci dimpotrivă, îl vor face mai lent şi mai obosit. Şi atunci, ce-i de făcut? Pentru a-i oferi corpului o stimulare naturală trebuie să-i dăm alimente care-l ajută într-un mod cunoscut de el, într-un mod natural. Corpul nostru a fost setat să-şi primească energia din alimente, naturale, nu cu stimulente forţate… Cafeaua este un stimulent natural atâta timp cât o consumăm corect, adică după masă… Ce trebuie să urmărim pentru a beneficia de alimente ce ne energizează natural? În primul rând, alimente bogate în complexul vitaminic B şi în magneziu – cacao, lintea, ouăle, bananele, nucile şi seminţele, dar şi bogate în aminoacizi importanţi (sparanghel şi quinoa), în antioxidanţi şi trigliceride cu lanţ mediu (nuca de cocos).

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Beneficiile verzei murate

Simona Timofte

De ce oare este aşa de importantă varza murată iarna? De ce nu o consumăm şi vara la fel de des ca iarna? De unde acest obicei?
Ştiau ei ce ştiau, strămoşii noştri! Bacteriile lactice care sunt conţinute de aceste legume (varza şi castraveţii) formează în timpul fermentaţiei lactice, cantităţi importante de vitamina C. Se ştie ce rol antioxidant important are această vitamină şi că iarna nu prea avem alimente din care să ne luăm această vitamină atât de importantă pentru o mulţime de procese metabolice din corp dar şi pentru faptul că ne ajută la regenerarea celulară şi astfel, la lupta antiîmbătrânire. Vitamina C îşi desfăşoară activitatea biologică direct în colon, ajunsă acolo cu ajutorul acestor lactobacilli, unde în alte condiţii ar ajunge cu mare dificultate, cunoscându-se faptul că se oxidează foarte repede înainte de a ajunge aici. Un alt aspect important al bacteriilor lactice este faptul că prezintă o importantă acţiune inhibantă asupra bacteriei Helicobacter pylori (boala secolului 21), care prin toxinele secretate, dezvoltă ulcerul gastric şi într-o mică proporţie este răspunzătoare şi de cancerul gastric. Acidul lactic secretat în timpul fermentaţiei lactice este un factor de mediu deosebit de ostil pentru Sallmonella, acea infecţie dată de surse precum carnea, ouăle şi laptele nepreparate corect sau manipulate şi păstrate într-un mod necorespunzător. Iată doar câteva motive pentru a consuma iarna varză murată…

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

Bacteriile benefice (1)

Simona Timofte

Ce sunt Lactobacilii? Auzim tot timpul despre aceste „bacterii” şi ne gândim de multe ori la ceva rău. Dacă citim pe iaurturile din comerţ, vedem că la conţinut, pe majoritatea scrie Lactobacili şi Bifidobacterii…
Să începem cu începutul… În intestinul gros există o bogată floră microbiană. Aici se produce deshidratarea alimentelor ingerate, acestea devenind semisolide. Se ştie că pentru a preveni constipaţia avem nevoie de apă pentru momentul când materialul ajunge aici, altfel acesta va deveni solid, ceea ce e de evitat… Datorită florei microbiene de aici, are loc digestia celulozei şi a ţesutului conjunctiv din alimente. În această floră este concentrată 80 la sută din imunitate, formată din bacterii anaerobe: lactobacilli 80 la sută şi 20 la sută bacterii de putrefacţie. Aceste bacterii creează un mediu ostil agenţilor patogeni şi inhibă dezvoltarea lor, menţin un Ph optim în colon, favorizează asimilarea de Ca şi vitamina D, uşurează contracţiile intestinale, ajută la formarea unor vitamine (B şi K) şi a unor aminoacizi esenţiali cu rol în digestie. Bifidobacteriile au şi acestea rol de stimulare a sistemului imunitar iar împreună cu lactobacteriile accentuează efectul benefic al produselor lactate care conţin aceste microorganisme în stare vie. Aceasta este aşa-zisa floră probiotică activă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre produsele care au fost ulterior tratate termic prin sterilizare şi pasteurizare. Aceste procese tehnologice distrug bacteriile benefice dar şi câteva din vitaminele conţinute de produsele lactate. În articolul următor vom vedea în ce alimente mai putem găsi aceste bacterii benefice…

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)

OREZUL, SĂNĂTOS SAU NU? (3)

Simona Timofte

Chiar dacă optăm pentru un orez integral, sălbatic sau basmati, el poate deveni nesănătos dacă nu îl asociem corect cu alte alimente.
Orezul, indiferent de soi, se poate combina cu peşte, brânzeturi, ouă, alte paste făinoase, legume, leguminoase (soia, fasole uscată, mazăre, năut, linte) sau cu nuci şi seminţe. Nu este indicată asocierea cu carne, fiind o combinaţie periculoasă pentru cei ce se feresc de kilogramele în plus. Chiar dacă orezul alb este produs printr-un proces de rafinare prin care se elimină aproape toate substanţele nutritive, el rămâne preferat de mare parte din populaţie. Totuşi, acesta are şi câteva beneficii pentru sănătate: tratează şi previne tulburările gastro-intestinale (bine tolerat în diaree), furnizează energie prin conţinutul mare de carbohidraţi pe care îl are, iar alături de carnea din peşte ajută la tonifierea şi conturarea muşchilor din corp. Fiecare tip de orez ne oferă propriile avantaje speciale, aşadar, consumaţi orez regulat, schimbând soiurile din când în când. S-a constatat (în urma studiilor) ca persoanele care nu aveau orez în dieta obişnuită aveau tendinţa de a consuma mai multă carne şi grăsimi saturate, iar cele care consumau frecvent orez, aveau tendinţa de a fi mai echilibraţi, consumând mai multe legume şi fibre. În tradiţia populară, apa în care se spală orezul se lua pentru leucoree. Decoctul de orez era consumat în bolile de rinichi iar cu făina fiartă se legau umflăturile. Pudra de orez este foarte des folosită în cosmetică pentru tenurile iritate dar şi ca mască de faţă…

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)