Cât plătește statul român, anual, pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari

Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de per­so­nal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bo­nusuri şi prime acordate unor ca­te­gorii de angajaţi din sistemul bugetar, afir­mă fostul ministru al Finanţelor Pu­blice, Marcel Boloş (foto), anunță Digi24.

Nu include norma de hrană
Marcel Boloş, fost ministru al Fi­nanţelor Publice, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pen­tru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat. „13,7 mi­li­ar­de de lei”, a răspuns ministrul, sub­l­iniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. „Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include pla­ta cu ora, nu include norma de e­chi­pamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş.

Corectă utilizare a banilor
Întrebat la cât se ridică valoarea chel­tuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş pu­tea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (chel­tuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „tre­buie luată fie­care categorie de func­ţio­nari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste ca­tegorii le au. „Nu cred în această tran­şare a problemei spo­ru­ri­lor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele spo­ruri, cum l-am a­min­tit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie re­con­siderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează mi­nistrul. De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amâ­na­rea imple­men­tării Legii salarizării unice în con­textul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget, iar această lege se es­timează că ar duce la o reducere a chel­tuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a ex­pli­cat că, pe teren scurt, imple­men­ta­rea Legii salarizării unice ar presupune o chel­tu­ială mai mare, după care ar du­ce la re­du­ceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustena­bi­lităţii cheltuie­li­lor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă pon­de­rea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este su­biectul legat de sus­te­nabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pen­siilor. Pentru a ajunge la reducerea pon­derii în PIB a chel­tuie­lilor cu pen­siile a trebuit ca să adoptăm legea pri­vind recalcularea pensiilor care a ge­nerat un impact bugetar de 33 de mi­li­arde de lei şi după aceea acel nivel de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la chel­tu­ie­lile de personal: ca să ajungem la acea re­­du­cere a cheltuielilor de personal pr­ima dată trebuie să reaşezăm sis­te­mul de salarizare. Eu ştiu că la această re­a­şezare impactul bugetar este echi­va­lent, asemănător cu cel al legii privind pen­siile generale. Deci prima dată a­vem un impact bugetar pe care îl avem ge­ne­rat de reaşezarea sistemului de sa­la­ri­zare unic şi după aceea, pe ter­men lung, sus­te­nabilitatea este influ­en­ţată cu reducerea a ponderii chel­tu­ielilor de personal în PIB”, a ar­gu­mentat Marcel Boloş.