Castelul Corvinilor, printre cele 10 castele de basm din lume

Castelul Corvinilor din Hunedoara este menţionat între construcţiile de gen din lume care par a fi desprinse din basme, într-un clasament alcătuit de site-ul american huffingtonpost.com.
Impresionantul pod de acces
Castelul din România se numără printre cele 10 palate „de poveste“ prezentate de huffingtonpost.com, notează descopera.ro. Imaginea dedicată castelului Corvinilor surprinde această cetate împreună cu impresionantul pod de acces în edificiu. Între palatele de basm se numără şi castelul Leslie din Glaslough (Irlanda), castelele Neuschwanstein şi Hohenschwangau din Germania, castelul din Sussex (Marea Britanie), castelul Eltz din Germania şi castelul Lichtenstein din Baden-Württemberg.
Cele mai dezvoltate elemente de arhitectură
Unicitatea Castelului de la Hunedoara constă în gradul înalt de reprezentativitate pentru arhitectura militară din sud-estul Europei secolului XV, el întrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitectură civilă. Palatul Mare este o construcţie de inspiraţie franceză, unică în spaţiul dominat de regatul maghiar în acea perioadă, ilustrând măreţia unei mari familii, cea a Huniazilor, capabilă să împrumute modele arhitecturale dintr-un spaţiu care găzduieşte una dintre cele mai strălucite civilizaţii medievale -Franţa, se arată pe site-ul Castelului Corvinilor.
Iancu şi Matei Corvin l-au extins şi înfrumuseţat
Castelul Corvinilor a găzduit mai multe producţii cinematografice (filme artistice, documentare şi clipuri publicitare), între care şi pelicula „Ghost Rider 2“, cu Nicolas Cage în rolul principal. Conform site-ului CIMEC – Institutul de Memorie Culturală, Muzeul Castelul Corvinilor este adăpostit în Castrul regal, care este amintit în documente prima dată în anul 1364 şi care, în 1409, este donat cneazului Voicu şi rudelor sale. Iancu de Hunedoara întreprinde lucrări de mare anvergură în două etape între anii 1441-1456, iniţial, mărind dimensiunile fortificaţiei militare şi apoi, transformând-o într-un castel somptuos prin lucrări unde predomină stilul gotic. Matei Corvin continuă după anul 1458 lucrările, insistând mai ales pe aspectul de înfrumuseţare a construcţiei existente, astfel, pătrunzând influenţe renascentiste.
Gabriel Bethlen, ultimele construcţii
Ultima etapă de construcţie are loc între anii 1618-1624, când principele Transilvaniei Gabriel Bethlen realizează ultimele construcţii de mare anvergură (turnul nou al porţii şi palatul baroc de pe latura de est – actualmente cu faţadă neogotică). În anul 1724, castelul intră în proprietatea tezaurizatului habsburgic, situaţie care se menţine până în 1880. Noua destinaţie, după anul 1724, produce monumentului daune însemnate, printre care şi două incendii, ultimul, cel din 1854, transformându-l într-o ruină, după care este abandonat până în 1868, când începe restaurarea care datează până în 1914. Castelul a suportat o nouă etapă de restaurare între anii 1956-1968. (A. Năstase)