Canotorii de la CNS Cetate au speranţe la medaliile campionatului naţional

Nicolae Gavrea

Cum jurnalistului de sport îi stă bine pe bazele sportive, am luat carnetul de notiţe, reportofonul, aparatul foto şi am plecat să îi văd la lucru pe sportivii de la secţia de caiac-canoe a CNS Cetate Deva.
E drept că aproape ajuns la destinaţie, era cât pe ce să mă împotmolesc pe drumul ca o arătură din zona unde se lucrează la autostrada Deva-Lugoj, zonă pe care am aflat, tinerii sportivi o parcurg zilnic, atunci când nu stau în cantonament. Am avut un… gând bun şi o felicitare la adresa ministrului cu transporturile, văzând mormanele de noroi din zona debarcaderului de unde sunt împinse pe apă bărcile sportivilor deveni, dar totul a trecut când m-am întâlnit cu ei. Se pregăteau să iasă pe apă, deşi Mureşul era lăbărţat peste marginile sale normale, iar curentul mâlos aducea din amonte mult gunoi, aruncat de cine ştie ce cetăţeni care sunt în război cu bunul simţ.
La treabă, deci… I-am cunoscut repede pe tinerii care se aflau la antrenament, cei fără frică de apă, cum mi-au declarat şi care erau fericiţi după rezultatele şi medaliile cucerite la Memorialul Paul Barna de la Cinciş.
Primul cu care am vorbit a fost liderul echipei, Cristian Vuivan (foto), cel care are în palmares mai multe rezultate bune în acest an. El este din Republica Moldova, elev în clasa a XII-a la CNS Cetate Deva.
Reporter: Cum a fost la Cinciş?
C. Vuivan: A fost o experienţă frumoasă, ne-am străduit să ieşim cât mai în faţă, am depus tot efortul să luăm medalii cât mai strălucitoare şi Cupa.
Reporter: Care au fost probele tale la care ai cucerit medalii, în competiţia de la Cinciş?
C. Vuivan: Locul I l-am luat în proba de 200 m şi locul II la 1.000 m. Dar cel mai mult îmi plac probele de 200 m şi 500 m, cea de 1.000, aşa şi aşa.
Reporter: Tu eşti din Republica Moldova. Totuşi, de ce ai ales să vii aici la CNS Cetate Deva, departe de casă?
C. Vuivan: Pentru că vreau să fac performanţă, sunt antrenamente mai bune, mai tari, am un antrenor care mă susţine.
Reporter: Vin naţionalele! Cu ce gânduri mergi la Bascov-Piteşti?
C. Vuivan: Normal, cu gândul că pot să câştig. Sper să fie bine şi să iau locuri cât mai în faţă.
Raul Brînduşa este şi el în topul medaliaţilor de la concursul organizat la Cinciş. Am aflat că nu se teme de apă şi de fiecare dată se descurcă în competiţii, mai ales în probele preferate, cele de 200 m şi 1.000 m, el fiind încă junior de categoria a III-a.
Alexandru Miheţ şi Andrei Sâmedru şi-au pregătit atent echipamentul pentru ieşirea pe Mureş la antrenament, dar au răspuns întrebărilor mele. Au declarat că sunt optimişti pentru etapa care vine, întrecerile Campionatelor Naţionale de la Piteşti, nu se tem de concurenţa pentru medalii, chiar dacă sunt multe cluburi cu sportivi valoroşi, cu care se vor bate la competiţie.
Răzvan Săiceanu a fost surpriza de la concursul desfăşurat la Cinciş, deoarece a câştigat locul I la juniori III în proba de 1.000 m şi le-a dat clasă celor cu care a concurat. Chiar dacă a cochetat la un moment dat cu fotbalul, a renunţat şi a ales să îşi petreacă mare parte din timp, pe apă, alături de colegii lui. Zâmbeşte mereu şi declară că nu are o probă pe care să o prefere, dar parcă tot cele scurte sunt mai frumoase. Rămâne însă aproape de echipa Croaţiei la Campionatul Mondial.
Cel mai tânăr component al grupei de sportivi deveni este chiar fiul antrenorului, Alexandru Ioan Mureşan jr. Îmbrăcat cu echipamentul obligatoriu, a muncit cot la cot cu colegii de grupă, a scos barca la debarcader şi a pregătit scaunul din barcă pe măsura lui, pentru antrenament. L-am văzut apoi pe apă, urmărit aproape din şalupă de antrenorul clubului, ca şi pe ceilalţi sportivi din grupă.
Reporter: Domnule Mureşan, după mulţi ani, în premieră, există o secţie de caiac-canoe, aici la Deva, o secţie care, încet, încet, a început să aducă şi rezultate. Cum este să fii antrenor aici?
Alexandru Mureşan: În primul rând, vreau să mulţumesc celor de la Heidelberg Cement, pentru sprijinul acordat până acum, deoarece am avut sprijin să ne cumpărăm echipamentul necesar pentru a ne desfăşura activitatea pe apă.
Reporter: Aveţi o şalupă, aveţi debarcader.
Alexandru Mureşan: Da, toate sunt asigurate de sponsorul nostru. Hangarul plutitor al şalupei, şalupa, motorul, debarcaderul, toate sunt noi. Avem promisiuni că vom fi sprijiniţi în continuare, să cumpărăm câteva căsuţe de lemn, pentru desfăşurarea activităţii în cantonament pe timp de vară. Avem promisiuni că o să fim ajutaţi să cumpărăm bărci şi padele.
Reporter: Câţi tineri aveţi acum în grupă?
Alexandru Mureşan: Acum ies pe apă doar cu cinci, care sunt mai stabili în barcă, pentru că după atâtea ploi, Mureşul este umflat, curentul este puternic. Este un grad de risc, dar copiii sunt asiguraţi, au veste performante care îi scot la suprafaţă oricât ar fi curentul de mare.
Reporter: Cu materialele nu staţi prea bine….
Alexandru Mureşan: E adevărat. Nu stăm bine. Avem bărci de 25-30 de ani, cu care începătorii fac iniţiere în caiac. Avem doar trei bărci competitive, facem antrenamente, mergem la concursuri.
Reporter: Cum au mers băieţii la Cinciş? Ce urmează?
Alexandru Mureşan: În urma unui cantonament de nouă zile (ploaia nu ne-a lăsat să ne facem norma de kilometri stabilită iniţial), cu un total de 375 de km realizaţi pe apă, eu am vrut circa 500 de km, rezultatele sunt bune, ne-am impus clar în probele unde am participat. Urmează un concurs de verificare la Arad şi apoi la începutul lunii august mergem la Bascov, la campionatul naţional. Mergem înainte, cu gândul la medaliile competiţiei.