Cafeaua, beneficii şi dezavantaje

Simona Timofte

Este o problemă des dezbătută şi se pare că nu se ştie exact dacă aceasta are un rezultat mai mult pozitiv sau negativ.
Cafeaua, pe lângă cafeină, conţine o mulţime de compuşi cu efect antioxidant cum sunt acizii clorogenici. Dacă mai punem la socoteală că acest compus – cafeina – este metabolizată în trei substanţe care ne dau o mână de ajutor la unele procese în organism (paraxantina cu efect de ardere a grăsimilor; teobromina – vasodilatator dar şi diuretic; teofilina – relaxant al căilor aeriene, utilă astmaticilor), am putea spune că această licoare amară la gust ne aduce mai mult beneficii. Dacă e să NU ne luăm după gura-lumii am putea spune că un consum moderat de cafea (aprox. 200 ml clasică sau la filtru) nu duce la pusee de tensiune, nu creşte severitatea aritmiilor la persoanele cu sau fără boli cardiace, nu este vinovată de apariţia bolilor de inimă. Până aici, toate bune dar… ce ne facem cu excesul şi dependenţa? Pentru că ştim cu toţii că excesul din orice nu duce la nimic bun. Ideea de bază ar fi că ar trebui să ţinem cont de cantitatea recomandată – până la 300 mg de cafeină/zi care se găseşte în aproximativ 300-400 de ml de lichid (filtru sau clasică) sau în 3,5 ceşti de espresso. Una din concluzii ar fi că dacă doriţi să vă feriţi de efectele adverse (supradozarea – peste 400 mg cafeină, adică aprox. cinci ceşti de espresso) ale intoxicaţiei cu cafeină (palpitaţii, anxietate, insomnii, tremurături, creşterea frecvenţei cardiace), dar şi de pierderi de minerale prin urină, în special de calciu, datorită efectului diuretic, ideal ar fi să păstraţi moderaţia şi să o consumaţi după masă, pentru a ajuta digestia (lichidele amare ajută digestia prin stimularea secreţiei gastrice).

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)