Biserica din Stãnija, aşa cum a fost odinioarã

Nicolle Ebner

După mai bine de trei ani de luptă cu sistemul birocratic din România, primarul comunei Buceş, Achim Mărcuş, a reuşit să obţină atestatul prin care Biserica de Lemn din Stănija a fost inclusă în rândul monumentelor istorice din ţară. Mai mult decât atât, a obţinut de la Ministerul Culturii o finanţare de aproape 660.000 de lei, pentru consolidarea şi restaurarea totală a Bisericii din Stănija, considerată cel mai vechi lăcaş de rugăciune din comună.

Aproape 660.000 lei pentru consolidare şi restaurare
Biserica din Stănija cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a primit atestatul de monument istoric abia în anul 2008. Construită în anul 1840-la aproape doi ani de la atestarea documentară a satului Stănija-, din piatră şi lemn, într-o arhitectură specifică bisericilor din Ţara Moţilor, biserica a fost funcţională până în luna septembrie a acestui an, când au început lucrările de consolidare şi restaurare totală. „Cu toate că are o vechime considerabilă, oamenii se puteau duce la biserică, în fiecare duminică. Singurul inconvenient era faptul că turnul lăcaşului de rugăciune s-a înclinat cu şase-şapte grade şi nu mai puteau fi bătute clopotele. În rest, biserica din Stănija era funcţională, dar totuşi, nu mai prezenta siguranţă, lemnul de la încheieturi fiind putred”, declară primarul comunei Buceş, Achim Mărcuş. Banii de la Ministerul Culturii pentru efectuarea lucrărilor de consolidare şi reparare a bisericii au fost obţinuţi de Primăria Buceş, pe baza unui proiect realizat în colaborare cu preotul paroh Ioan Crăciun şi Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte, documentaţie ce a fost depusă la Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. În ciuda tuturor scepticilor, banii au venit mai repede decât s-au aşteptat cu toţii, şi în patru luni (septembrie-decembrie 2009), în sat a răsărit o biserică nouă. „S-a respectat întocmai proiectul iniţial, din 1840. Clădirea este finalizată, însă va mai dura recondiţionarea picturilor de pe pereţi, executate în tehnica zugrăvirii pe tencuială în var. Pictura a fost realizată de marele Constantin Zugravul-unul din pictorii de curte ai familiei Cantacuzinilor-care a folosit numai culori naturale, obţinute din combinaţia lutului. S-au luat mostre de pe pereţi iar la refacerea picturilor se va folosi aceeaşi tehnică şi aceleaşi materiale”, mai spune primarul comunei.

Oameni primitori, pe meleaguri de poveste
Mâine, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Culturii şi ai Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, va avea loc recepţia lucrărilor realizate la consolidarea şi restaurarea bisericii, iar constructorii au intrat pe ultima sută de metri. Nu-i de ici-colea să iei în mână piatră cu piatră şi grindă cu grindă şi, în patru luni, să înlocuieşti putreziciunea cu lemn tânăr care să dăinuie şi să facă nemuritoare istoria acestor minunate locuri, pentru încă 100 de ani. Un merit îl au şi locuitorii. Oamenii spun că, în unele zile, lucrau şi câte 30 de muncitori pe schelele care înconjurau biserica din Stănija. Timp de patru luni, sătenii au asigurat, pe cheltuiala lor, câte două mese calde pe zi, iar un localnic mai înstărit a pus la dispoziţia muncitorilor două case, temporar nelocuite. Şi nici constructorul nu-i de ici colea. „Rustic Construct SRL Baia Mare a construit 36 de biserici din lemn, cele mai cunoscute fiind cele din Geneva, Vatican, Academia Militară şi Spitalul municipal Bucureşti şi a restaurat peste 40 de monumente istorice, majoritatea construcţii din lemn, dar şi de piatră sau zidărie.