BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc cârcotașii ăștia tare isteți că o duduie, șefă pe la o agenție de la noi, vrea să se orienteze politic și ea. Nu e singura, sus­țin gurile rele. Așa­dar, zvonerii poves­tesc că respectiva și-a trimis emisarii să aran­jeze pentru ea o ne­gociere cu cei pe care până deunăzi în înjura. Dar, cum duduia noas­tră se crede prea bună să demisioneze din funcție, se pare că va fi dată jos cu tot cu sca­u­nul de șefă. Că s-au săturat unii de fițele și de răzbunările ei, de în­chiderea unor afa­ceri pe motiv că aceia care le aveau nu aveau carnetul de partid agreat. Și, cum întot­dea­una roata se în­vârte, a venit vremea ca duduia să plăteas­că. ȘI, spun zvonerii, va plăti rău de tot.

Șușotesc cârcotașii prin târg că la o firmă de stat unele achiziții făcute de șefa finan­ciară se găsesc la ea acasă. Cică femeia duce cam tot acasă. De la aparatură elec­tro­casnică, la aran­ja­mente florale. Păi, de ce să dea bani pe toa­te astea, susține res­pectiva, când le poate duce de la birou. Gurile rele spun că unii colegi s-au săturat de șme­che­riile făcute de du­duia de care vorbim și s-au hotărât să vor­beas­că. Au mers ei la șefii mai mari, dar, ce să vezi? Aceștia le-au spus că e normal, fe­meia are nevoie de bani, de ajutor și nu e problemă că duce acasă, una, alta. Ca atare, reclamanții au tras o singură con­clu­zie: și șefii fac la fel, iar corb la corb nu-și scoa­te ochii.