BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc gurile rele că un politician de la noi a trecut printr-o perioadă grea, după un eșec înregistrat în alegeri. Zvonerii po­ves­tesc și că omul nos­tru a dat și în patima băuturii, dar cine știe dacă o fi fost chiar așa? Cârcotașii dau însă ca sigură o șpagă mare de tot luată de respectivul, nu ca să se facă ceva pentru comunitate, ci… ca să nu se facă. Mai exact, omul a promis unui investitor marea cu sarea, dar s-a făcut că uită des­pre ce este vorba, după ce a primit banii. Gurile rele asta au aflat și acum șușotesc pe la colțuri. Nu știm, însă, de ce omul nos­tru s-a pus pe băut dacă avea atâția bani, că poate trăi liniștit fără să mai mun­ceas­că toată viața.

Spun zvonerii prin târg că o duduie, an­ga­jată la o primărie să se ocupe cu oareșce ac­ti­vități artistice nu face, de fapt, decât să spioneze pentru un fost șef și, evident, să își ia salariul. Leafa de la primărie este bonus, pentru că duduia de care vorbim lucrează și în altă parte, motiv pentru care nici nu are timp de activitățile care zice ea că sunt ar­tistice. În realitate, to­tul este un kitsch de care râde toata lumea. Asta e una, susțin câr­cotașii, iar alta este că de la primărie, res­pectiva sifonează cică sume frumușele. CU sumele strânse astfel își permite vacanțe luxoase, nu o dată pe an, ci de șase-șapte ori într-un singur an.