BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Povestesc cârcotaşii prin târg că poliţiştii locali dintr-un municipiu freacă menta cât e ziua de lungă. Cică, recent, a sunat la dispeceratul lor un cetăţean. Problema, şuşotesc gurile rele, era de competenţa lor. Adică, să ridice o maşină par­cată ilegal. Numai că, să vezi dandana. După ce
l-au asigurat pe omul care le-a cerut să inter­vină că vor lua măsurile necesare, după un timp, nu se ştie din ce motive, l-au sunat înapoi şi i-au recomandat să sune la Poliţia municipiului, pen­tru că situaţia reclamată …nu e de competenţa lor. Aşa că omul cu sesizarea a rămas interzis. De ce n-au acţionat poliţiştii locali? O fi fost maşina unuia dintre ei, sau a unui prietenar? Ori a vreunui şefuleţ şi n-au vrut să se puna rău cu acesta? Numai ei ştiu.

Vorbesc gurile rele că un personaj de pe la noi, care şi-a pierdut postul la stat, acolo unde ducea o viaţă uşoară, ca mulţi care lucrează în sistemul public, a mers pe la o firmă să cerşească o slujbă. Zvonerii de ser­viciu povestesc prin târg că omul nostru nu are nici un fel de ruşine, el a cerut să fie angajat, pe bani frumoşi, deşi nu prea se pricepe la activi­tatea cu care se ocupă societatea cu pricina. Res­pectivul vrea, din nou, să fie angajat pe pile, aşa cum s-a obişnuit de când a intrat în câm­pul muncii. Vom vedea dacă odată angajat va pune şi osul la treabă.