BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Hărpăreți cum nu s-a mai văzut. Gurile rele spun că doi soți, ambii abonați la banul public, sunt puși pe căpătuială și nu mai au de multă vreme noțiunea de bun simț. Ambii au be­ne­ficiat de ajutor permanent din partea unui edil, au pri­mit funcții plătite binișor, dar și multe alte avantaje. Cu un tupeu ieșit din co­mun, cei doi au cerut ca pro­tectorul lor să gă­seas­că un adăpost din fondul locativ, pentru o rudă apro­piată a lor. Bârfitorii spun că au obținut ce și-au dorit și de această dată, însă în loc să se mulțumească cu faptul că li s-a îndeplinit dorința, cei doi au plusat. Fără să știe cel care i-a ajutat, hrăpăreții s-au dus la șeful unei insti­tuții din sub­ordinea celui care con­duce urbea și i-au cerut să le facă locuința necker­mann. Omul s-a uitat chio­râș la ei și le-a replicat că nu prea poate, că-i de da­toria lor, că alții și-ar dori să primească gratis o lo­cu­ință.

Dacă prostia ar durea, ea ar fi prima internată! Spun cârcotași avizați că di­rec­toarea unui serviciu dintr-o urbe vestică a re­giunii cu lămpașe, din ur­bea cu pri­mar fără partid, bubuie de incompetență. Femeia are pe mână ad­ministrarea fi­nan­țelor, dar a comis-o rău de tot și a cam lăsat o serie de an­ga­jați în aer cu lefurile. Zvo­nerii spun că în mo­men­tul în care a văzut ce gafă a făcut, că subordonații bat la ușa edilului, s-a gândit că e cel mai sănătos să arunce pisica peste gard și a dat vina pe alții. Doar că n-a știut că vinovații ei nu prea pot fi învinovățiți, că sunt privați și lucră ca la carte. Un ales s-a pus pe anchetat să vadă unde e buba și a aflat oficial, cu do­cumente, că directoa­rea cea șireată dă pe din­a­fară de incompe­ten­ță. A lăsat-o să-și țină ple­doaria în fața celorlalți aleși, în ședință, iar apoi i-a dat peste nas cu documen­te­le care dovedeau că minte cu nerușinare. Gurile rele spun că femeia ar fi deja pe lista de schimbări a șefului, dar rămâne de văzut.