BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc gurile rele că un patron de pe la noi îşi bate joc de angajaţi de ani buni. Cică omul nos­tru nu le dă salariaţilor nici măcar un spor de noap­te, pentru că mun­cesc pe ture. Dacă oa­menii cer bani mai mulţi, patronul cu pricina le spune că, dacă nu le con­vine, pot pleca din firmă. Cârcotaşii susţin că omul are propte mari, nu îl ve­ri­fică nici inspectorii de mun­că, nici alţi inspec­tori. Zvonerii povestesc că se cunoaşte situaţia de la societatea de care vor­bim, dar nimeni nu se duce să verifice. De ce? Poate pentru că şi auto­ri­tăţile au un interes, având în vedere că respectivul a lucrat pe la cei cu ochii albaştri pe vremuri.

Spun cârcotaşii prin târg că se pregăteşte de­barcarea unui şef din zonă. Zvonerii noştri dau ca sigură plecarea lui de pe funcţia pe care s-a co­coţat semeţ. Gurile rele se amuză, deoarece omul abia a reuşit să ajungă pe fotoliul cu pricina, a coti­zat foarte mult, iar acum este nevoit să îşi ia la re­vedere de la funcţia mult râvnită. Dar, cum tot ce e frumos nu durează mult, omul trebuie să se mul­ţu­mească că a mai bifat un post important pe cartea sa de muncă. Şi, mai mult ca sigur îşi va găsi un alt loc călduţ cât de curând.