BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc cârcotașii din regiunea cu lăm­pașe cum că un afa­ce­rist dintr-un oraș micuț, om cu buzunarele me­reu pline, dar și cu ta­lentul de a ocoli taxele, a prins gustul politicii. Liderul unui partid im­portant l-a luat sub pro­tecția lui și i-a deschis uși care altfel ar fi ră­mas bine închise, dar nu degeaba spun bârfitorii. Problema cea mare este că omul are arici în buzunar iar șeful din politică știa că-i zgârcit, dar nu se aștepta chiar să-și mănânce de sub unghie. Zvonarii zic că în ziua în care i s-a cerut să dea și el partea promisă partidului, afaceristul nostru s-a schimbat la față, a trântit basca și a vociferat că politica nu e de el, că el vrea doar afaceri. Gurile rele spun că e atât de strâns la pungă încât, dacă ar putea, și-ar raționaliza și aerul pe care-l respiră. Norocul lui e că-i gratis, că altfel…

Ce să fie? Asta este marea dilemă a unui a­fa­cerist din sudul ju­de­țului, care și-a făcut a­ve­rea din adunatul gu­noaielor. Omul are o bucată de teren în cel mai întins oraș din vestul regiunii și ar vrea să-l pună la ”produs”, că deja plătește de ani mulți doar taxe pe el. Bârfitorii noștri spun că a avut ol consfătuire cu subordonații lui și se întreabă dacă să in­ves­tească în bunăstarea celor singuri și nevoiași sau pentru a le lua bu­nă­starea. Așa că are două idei pe masa de lucru: un centru pentru bătrâni sau un cazinou. Prima i-ar aduce câș­ti­guri modeste și răb­da­re, a doua – profit rapid, că pensiile ortacilor sun babane iar mulți dintre ei sunt amatori de jo­curi.