BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc gurile rele că un şef peste o instituţie din zonă şi-a angajat apro­a­pe toată familia a­colo. Zvonerii de serviciu susţin că omul nostru mai are un pic şi se reuneşte întreaga familie pe pos­turi la firma de stat. Câr­cotaşii şuşotesc prin târg că şeful de care vorbim s-a gândit să le asigure un locşor călduţ şi bine plătit celor din familia sa, ca să nu se mai streseze aceştia să-şi caute un loc de muncă pe la privaţi. Că şi aşa e greu cu munca în sistemul privat, deci este mai bine să lucreze ei la stat că, vorba aia, cel mai sigur e să lucrezi în ad­mi­nistraţia publică. Salarii mari, muncă aproape de­loc. Cel puţin în locul unde e şef omul nostru, toată lumea, dar toată lumea freacă menta.

Spun cârcotaşii prin târg că o duduie care se dă cea mai deşteaptă din instituţie, a cam încurcat-o după ce toţi colegii săi s-au pus cu gura pe ea. Din cauza ei, se pare că totul s-a oprit şi lucrurile nu mai funcţionează de­loc la departamentul res­pectiv. Zvonerii au aflat şi acum povestesc pe la colţuri că respectiva are toate şansele să plece şi din instituţia de care vor­bim, aşa cum a mai ple­cat din alta nu de mult timp. Şi, când doi îţi spun că eşti beat, te duci să te culci, aşa şi cu duduia noastră. Va trebui să ple­ce de pe post, că altfel nimeni nu mai lucrează pe acolo şi toată munca de ani întregi se duce de râpă.