Bărbaţi la… cratiţă

Dorin Corpade

Proiectele cu finanţare europeană, iniţiate în comuna Buceş, încep să aducă  beneficii pentru comunităţile locale. Pe lângă asigurarea unor locuri de muncă stabile şi venituri sigure, în special pentru tinerii din zonă, aceste noi structuri economico-sociale, de tipul unor cooperative, contribuie, pe de altă parte, la punerea în valoare a importantelor resurse locale, dar şi la diminuarea îngrijorătorului fenomen de depopulare a satelor moţeşti.
O asemenea structură economico-socială din satul Stănija este profilată pe colectarea, valorificarea şi p rocesarea fructelor de pădure în vederea obţinerii de produse bio-ecologice, atât pentru piaţa internă cât şi pentru export: fructe de pădure congelate, compoturi şi gemuri din fructe de pădure, pastă de măceşe, dulceţuri şi siropuri din afine, mure, zmeură, fragi, precum şi fructe şi plante de pădure uscate.
Culmea este că acest proiect a adus şase bărbaţi la… cratiţă. Adrian Popa, Nicuşor Ilieş, Ioan Achim, Daniel Ghiontu, Ioan Precup şi Traian Cătălina şi-au împărţit de aşa natură activitatea, încât unii culeg fructele din pădure, iar alţii se preocupă de selectarea şi, aproape toţi, de prelucrarea lor în vârf de sezon. Curiozitatea m-a îndemnat să-i întreb unde le sunt nevestele, soacrele sau mamele. Cum de nu acceptă o mână de ajutor venită dinspre partea femeiască? Răspunsul a fost prompt din partea lui Adrian Popa: sunt consilierele noastre doar în situaţii critice. Te miri că o mână de bărbaţi, obişnuiţi cu munca la pădure, în adâncurile pământului sau pe zgârcitele lor ogoare, s-a dedicat fierturilor. Şi nu de ieri, de azi, ci de câteva anotimpuri bune, căpătând experienţă şi ieşind pe piaţă cu produse căutate. Printre beneficiarii lor se numără cofetării şi patiserii, farmacii naturiste şi cumpărători aflaţi prin târgurile de sezon la care participă şi „cooperatorii” noştri.  Aceştia încep să-şi facă un nume, mai ales prin siropurile de muguri de răşinoase (pin şi brad). Ba, vestea despre dulceţurile şi siropurile lor, despre fructele de pădure confiate şi plantele de pădure uscate a trecut de fruntariile ţării datorită buceşenilor plecaţi cu treburi prin lume ori pe la neamuri. Spre plăcuta lor surprindere, au început să le vină comenzi şi de peste hotare.
În mica lor „uzină de bunătăţi” din Stănija, cei şase bărbaţi au început să se simtă în largul lor, demonstrând cu prisosinţă că nici unul dintre ei n-are două mâini… stângi când e vorba de activităţi care, până nu demult, erau apanajul femeilor. Au învăţat să stăpânească linia semiindustrială de preparare a dulceţurilor şi siropurilor, instalaţiile de sortare şi cele trei uscătoare de fructe, toate achiziţionate cu bani europeni (fonduri nerambursabile). Valoarea dotărilor cooperativei se ridică la 170.000 de euro, o sumă greu de realizat pentru ei, chiar dacă ar fi pus toţi mână de la mână.
Funcţionarea unei asemenea cooperative, sau cum „europeneşte” i se zice – Structură Economico-Socială, aduce beneficii nu numai celor din cadrul Societăţii Producătorilor de Produse Bio – Ecologice (afacerea bărbaţilor de la… cratiţă), ci şi multor localnici care furnizează, în funcţie de sezon, materie primă pentru producţia de dulceţuri şi siropuri.