Balșa, din ce în ce mai promovată

Magdalena Șerban

Cum poți să-ți scoți comuna la lu­mină sau mai bine zis să o aduci în lumina reflectoarelor? Te implici în pro­movarea ei, fiind păcat ca istoria lo­cu­rilor și frumusețea lor să fie date uitării. Primarul din Balșa știe cel mai bine, punând umărul la realizarea unui eveniment care deși aflat la prima ediție, promite a deveni tradiție, Fes­tivalul Dava Fest – Ardeu.

E doar începutul
,,Vreau să mulțumesc colectivului Muzeului Civilizației Dacice și Romane împreună cu Asociația Terra Dacica Aeterna – Filiala Deva pentru tot efortul depus pentru concretizarea primei ediții a Festivalului Dava Fest – Ardeu, care s-a desfășurat recent. Fără acțiuni de acest gen, ne este foarte greu să facem cunoscute obiectivele noastre turistice și să îndemnăm lumea să ne viziteze. Am amenajat și izvoare precum Izvorul Rece din satul Almașu Mic sau La Văruelniți, tocmai în ideea de a le oferi trecătorilor prin zonă posibilitatea unui popas la aer curat și să se bucure de o oază de liniște și apă pură. Asta, pentru a le aduce un mic confort. Continuăm. Avem surse bune de apă curată. Bine­în­țeles, în paralel dezvoltăm investițiile din bani europeni și prin axe guver­na­men­tale, câștigați pentru modernizarea infrastructurii”, a transmis primarul din Balșa, Traian Felician Jude (foto). Rea­min­tim că timpurile Antichității s-au întors la Balșa, unde cu ajutorul reenac­torilor, publicul a putut admira ateliere de fierărie, tâmplărie, modelare în lut, țe­să­torie, jocuri romane, bucătărie da­cică și romană, prezentare de echi­pa­mente de luptă, lupte, iar în egală mă­su­ră a putut beneficia de ghidaj în cetate și să asiste la concursuri pentru copii. Legat de obiectivul principal care a avut parte de promovare prin această ma­ni­festare, Cetatea dacică Ardeu, ea este palatul antic din care strămoşii noştri vegheau drumul aurului. Potrivit arheo­lo­gilor, a fost locuită începând cu secolul I î.Hr. Aici au fost descoperite aici ur­mele unui palat nobiliar, al unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterie unde erau prelucrate fierul, bronzul, cornul şi nu­meroase artefecte da­cice, printre care o statuie a zeului Mercur şi obiecte decorative din bronz. Cetatea avea un rol stra­tegic, potrivit istoricilor, pen­tru că se afla în a­propierea ve­chilor ex­ploa­tări aurifere din Munţii Apuseni.