Au început nedeile momârlanilor din Lunca Jiului

Maximilian Gânju

În zi de Paşti, cum cere tradiţia, momârlanii din Lunca Jiului, Petroşani, şi-au ţinut nedeia păstorească. Serbarea a avut loc în curtea uneia din cele mai vechi bisericuţe de lemn din judeţul Hunedoara, Biserica Sinoni, şi a început încă de dimineaţă, când în curtea lăcaşului s-au strâns grupuri de prieteni şi rude ale gospodarilor, care au pregătit masa. La nedeie au participat peste 300 de oameni, iar pe lângă momârlani (n.r. băştinaşi), mai bine de jumătate au fost oameni săraci din cartierele mărginaşe ale Petroşaniului.
 

Mai întâi, sunt omeniţi oaspeţii
Organizatorii manifestării au estimat bine numărul celor care aveau să se înfrupte din bucatele alese. Încă de la orele dimineţii, când masa abia se pregătea, pe la porţile bisericuţei unde are loc nedeia, se adunaseră năpăstuiţii. „Am venit, pentru că aici, nimeni nu se uită la tine urât. Te primesc lângă ei la masă, mâncarea este foarte bună. Vă spun sincer, că pentru mine şi copiii mei, acesta este Paştele”, spune Marcel Sorin, unul dintre cei loviţi de soartă, care locuieşte în blocul social şi serbează Paştele alături de momârlani de ani buni.
„Oamenii săraci s-au obişnuit ca în fiecare an, în zilele de Paşti să vină aici la masă. Noi ne bucurăm că vin, pentru că masa de la nedeie este şi o pomană. Aşa e din străbuni, iar cât o vrea Dumnezeu, le dăm cu dragă inimă şi lor un blid cu mâncare. De la an la an, vin în număr tot mai mare şi îi poftim la masă lângă noi”, spune Ion Strâmb, unul dintre organizatori. Abia după ce oaspeţii sunt omeniţi, cei care trudesc pentru prepararea bucatelor se pot aşeza şi ei la masă pentru a gusta din mâncarea păstorească.

 

„Noi deschidem larg porţile”…
Organizatori principali sunt 13 familii de momârlani din Lunca Jiului, însă cei care au contribuit pentru petrecere au fost cu mult mai mulţi. Aproape toţi momârlanii din Luncă au dat o mână de ajutor pentru ospăţ. Nea Ion Strâmb a fost ca în fiecare an bucătarul şef, pentru că pe pământul lui, moştenit de la străbuni, se ţin toate nedeile din Luncă. „Pe pământul nostru s-a construit bisericuţa acum mulţi ani, iar nedeia trebuie să se ţină musai pe pământ sfânt, lângă Casa Domnului. Pentru că este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la petrecerea câmpenească poate participa oricine are bunăvoinţă. Noi deschidem porţile larg, în semn că oamenii sunt bineveniţi”, spune Ion Strâmb.

 

Bărbaţii la cratiţă, femeile la biserică
Tot tradiţia cere ca înainte ca mesenii să se pună pe înfruptat din păsatul cu brânză şi unt, dar şi din tocana de varză cu carne de oaie, să se roage în biserică, iar apoi, preotul să binecuvânteze masa. „Bucatele pentru meseni sunt pregătite de bărbaţi, numai ei au voie să stea lângă foc. Femeile merg la biserică şi se roagă. Aşa spune obiceiul şi aşa trebuie să facem şi noi”, povesteşte unul dintre momârlanii care pregăteau mâncarea. 

Toată lumea se prinde în horă
După masă încep horele, în care se prind chiar şi bătrânii îmbrăcaţi în port popular, pentru a le arăta tinerilor cum se jucau fetele în vremea lor. În puţine localităţi din ţară se păstrează obiceiul acesta şi sacralitatea lui. Ceea ce este unic şi lăudabil este că masa se face din dragoste creştinească. Începe cu rugăciune şi în numele credinţei, a dragostei creştine, momârlanii servesc pe toată lumea.
Tradiţia nedeilor momârlanilor din Valea Jiului se pierde în negura timpului. Obiceiul este prilej pentru locuitorii cătunelor de munte să îşi etaleze frumoasele costume populare, să încingă hore pe dealurile care străjuiesc aşezările de momârlani, iar nimeni nu are voie să lipsească. În funcţie de aşezare, momârlanii şi-au stabilit ziua în care să ţină această sărbătoare, în aşa fel încât să nu coincidă cu cea a altei aşezări din zonă. Motivul este unul simplu: în acest fel, toată suflarea poate participa la eveniment.