Anii au trecut, durerea, nu

Ieri s-au împlinit 48 de ani de la cutremurul cu magnitudinea 7,2 grade pe scara Richter, care s-a produs pe 4 martie 1977, și în urma căruia peste 1.500 de oameni au murit. Cutremurul din 1977 s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, dar și la Moscova și Sankt Petersburg. Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde.

Aproape un minut
Cutremurul din 4 martie 1977 a pro­vo­cat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria Româ­niei: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au pră­buşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. Seismul a avut loc la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde. Puternicul cutremur a provocat prăbuşirea sau avarierea gra­vă a sute de imobile, sub ruinele că­rora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi in­sti­tuţii de învăţământ superior, gră­di­niţe, creşe de copii, cămine internat, aşe­zăminte culturale, monumente is­torice. Cel mai grav afectate au fost mu­nicipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării. Cutremurul din Vran­cea a provocat pagube și în Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Clădiri distruse în București Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: Blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu; Blocul de pe strada Colonadelor; Blocul aflat lângă hotelul „Lido”; O clădire de pe strada Ion Ghica; Un bloc de pe strada Ion Brezoianu; Un bloc de pe strada Tudor Arghezi; Un bloc de pe strada Hristo Botev; Un imobil de pe strada Alexandru Sahia; Blocul din strada Moşilor nr. 135; Un imobil din strada Galaţi; Blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu; Un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clă­direa nouă a Centrului de calcul apar­ţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie. Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci se nu­mă­ră actorul Toma Caragiu, regizorul Alex­andru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea. După cutremur, pe teritoriul României s-a instituit starea de nece­sitate. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru ope­ra­țiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.
Cel mai puternic cutremur din România a fost în 1802
România este o țară cu potențial se­is­mic ridicat, iar un cutremur cu magni­tu­dinea 7 grade este posibil oricând. Zona seismică Vrancea este cea mai activă din România, însă în trecut s-au produs seisme puternice inclusiv în Marea Neagră. Cel mai puternic seism din istoria României s-a produs în 1802, în zona Vrancea, la o adâncime de 160 de kilometri. Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tec­tonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka. (Digi24)