Alocările bugetare din 2016, cuiul din talpa unor primari hunedoreni

Magdalena Şerban

Bugetul primăriilor, ce se acordă prin intermediul Finanţelor Publice, a stricat începutul de an al conducerii câtorva administraţii din judeţ. În alte cazuri, acesta a rămas sensibil egal cu cel înregistrat în 2015.
Comuna Crişcior e pe minus
„Avem mai puţin cu peste 800.000 de lei, comparativ cu 2015, când am beneficiat de un buget de 2.900.000 de lei. Să vedem cum ne ajută Consiliul Judeţean. În condiţiile actuale nu ştiu cum ne vom descurca. Formula de calcul ar fi în regulă, per ansamblu, dar dacă ar ţine cont şi de faptul că în subordinea noastră administrativă se află liceul din localitate şi, în plus de asta, avem de susţinut încălzirea în sistem centralizat, ce implică nişte costuri foarte mari. Formula ţine cont de impozitele şi taxele locale, de sumele defalcate din TVA şi cotele defalcate din impozitul de natură salarială, raportare care nu este chiar realistă pentru ceea ce înseamnă viaţa de zi cu zi a comunităţii. Să ne amintim că numai la liceu învaţă 1.300 de elevi, care nu sunt toţi localnici, ci mulţi vin din întreaga zonă. Ce să facem? Să nu-i mai susţinem? Numai bursele şi abonamentele profesorilor se ridică la 200.000 de lei, deci cam aşa stau lucrurile. Sperăm că la rectificare să se judece altfel. Şi în prima jumătate a lui 2015 am funcţionat în sistem de avarie, până ce s-au refăcut calculele şi am trecut pe linia de plutire. Vom vedea ce se va întâmpla. Am înţeles că până la finele anului curent vor mai exista cel puţin două rectificări”, spune Ovidiu Furdui (foto), primarul comunei Crişcior.
Alta e situaţia la Beriu
Pe de altă parte, administraţia din Beriu poate răsufla uşurată, alocările acordate prin intermediul Finanţelor Publice fiind mulţumitoare pentru acest an.  „Nu suntem fericiţi din cale afară, dar ne vom descurca. Comparativ cu 2015, cu tot cu rectificare, avem o sumă puţin mai mică. E vorba de aproape 1.300.000 de lei. Mai sunt alocările pentru şcoli, persoane cu handicap etc. Să vedem ce hotărăşte şi Consiliul Judeţean în ce priveşte împărţirea banilor către unităţile administrativ-teritoriale. Pentru anul curent avem de asigurat o cofinanţare de 750.000 de lei la proiectul de introducere a canalizării, iar restul proiectelor care au fost accesate pe fonduri europene nu implică cotă-parte. Ne-am mai propus să construim câteva capele mortuare în 2016. Dacă nu reuşim să le finalizăm pe toate, măcar să parcurgem o bună parte din lucrările aferente. E nevoie de astfel de case mortuare în satele Beriu, Sibişel, Orăştioara de Jos şi Sereca. Pentru cele din Beriu şi Sibişel, deja e întocmită documentaţia, urmează doar să se ţină licitaţia. Ar mai fi de luat în calcul modernizări de drumuri comunale, iar pentru acest pas investiţional am depus în sesiunea din decembrie 2015 un proiect european în valoare de un milion de euro şi încă unul pentru înfiinţarea unui After-School în Beriu, în valoare de 250.000 de euro. Cu finanţare guvernamentală avem începută încă de anul trecut modernizarea drumului Căstău-Cucuiş, care va continua şi în anul curent”, a precizat Emil Bîc (foto), primarul din Beriu.
La Sântămăria-Orlea se speră în revizuirea calculelor
„Comuna noastră are 55 de kilometri de drumuri principale, în cadrul cărora nu am socotit şi drumurile vicinale. Ca populaţie, suntem circa 3.200 de locuitori. Sunt nouă sate în componenţa administrativ-teritorială. Deocamdată, nu cred că este corect să fim puşi pe acelaşi palier cu acele comune care au câte trei-patru sate şi puţin peste mia de locuitori. Sau unele comune să primească de trei-patru ori mai mult decât noi. Personal, consider că trebuie regândită formula de împărţire a banilor, altfel nu văd o normalitate. La Finanţe, calculele s-au făcut bine, sigur. Dar mă refer la alocările celelalte. Dacă ar fi să comparăm prima sumă primită prin intermediul Finanţelor Publice pentru 2016 cu prima din 2015, diferenţe mari nu prea sunt. Însă în anul curent vom avea cofinanţări consistente de asigurat. Prima ar fi la proiectul de extindere a reţelei de canalizare din patru sate (16 kilometri de reţea), pentru care trebuie să punem 800.000 de lei. Construcţia unei noi grădiniţe în localitatea de centru, demarată prin Ministerul Învăţământului, ne va scoate din visterie aproximativ 200.000 de lei, iar reabilitarea unei şcoli din Sântămăria, realizată tot prin Ministerul Învăţământului, ne obligă la alte circa 200.000 de lei. Şi Complexul Sportiv accesat prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) înseamnă o contribuţie de 200.000 de lei. Mai avem şi vreo două străzi de asfaltat în Sântămăria, mai exact lucrări în valoare de 300.000 de lei. Deci cam astea ne sunt socotelile din teren”, arată Dumitru Oprean (foto), primarul comunei Sântămăria-Orlea.