11.000 de mineri riscã somajul

Dana Istudor

Luna august a acestui an pare a fi piatra de încercare a mineritului din Valea Jiului, iar sindicatele miniere nu văd decât un dezastru social dacă unităţile miniere se vor închide, aşa cum arată previziunile cele mai sumbre.
E nevoie de un plan urgent de redresare
Minerii sunt în pericol de a rămâne pe drumuri, fără a avea o altă alternativă la a-şi câştiga pâinea zilnică. Compania Naţională a Huilei va mai avea fonduri pentru salarii şi achiziţionarea de materiale necesare extragerii huilei pentru circa două luni de zile, iar în prezent, se chinuie să asigure minimul necesar în subteran, astfel încât minerii să nu lucreze cu mâinile goale. Situaţia este generată, în primul rând de lipsa unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul în curs, deşi suntem la jumătatea lui 2009, iar sindicatele cred că sfârşitul activităţii extractive este aproape, dacă nu este pus în aplicare un plan rapid de redresare economică.
În luna august ar putea apărea, după modelul CNLO, mineri trimişi în şomaj tehnic, iar apoi, mai grav, disponibilizări colective. „Putem vorbi de un dezastru social, putem vorbi de neîncasarea salariilor de la începutul lui august. Va fi o mare problemă şi vreau să atrag atenţia şi Ministerului Economiei că lucrurile stau extrem de delicat şi trebuie luată o decizie rapid în ceea ce priveşte această zonă”, declară preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataş. În prezent, producţia zilnică de huilă este diminuată cu cel puţin 20-25 la sută, din lipsa materialelor, dar mai ales, din cauza evenimentului periculos produs vineri la mina Lupeni. Producţia de cărbune a fost diminuată cu circa 1.200 de tone pe zi, după ce locurile de muncă unde a avut loc aprinderea de metan au fost închise. Conducerea Companiei Naţionale a Huilei Petroşani a refuzat, ieri, orice comentariu în acest sens.