Un strop de cultură

Zeugma

02 volodia macovei (5)

Volodia Macovei

Între figurile de stil adorate mai ales de poeţi, una este la mare căutare şi oferă o armă redutabilă în construirea unor imagini cu totul speciale: „zeugma”. Etimologic, termenul provine din greaca veche, sensul de bază fiind acela de „jug”. Această figură de stil nu face altceva, decât să creeze o dependenţă între un cuvânt şi alţi doi termeni diferiţi, în legătură cu acesta, dar constituind raporturi diferite cu el. Dintre cele două forme specifice de zeugma, sintactică şi semantică, ne oprim, în această mică notă, asupra celei de-a doua, căreia francezii îi spun, cu drag, şi „attelage”.
Zeugma semantică (adică ţintind înţelesul), foloseşte diferenţierea vizibilă între cei doi termeni, raportându-se la cuvântul bază: unul are sensul aşteptat, concret, celălalt se situează, provocator, într-o zonă relativ abstractă. Efectul urmărit, în general, de zeugma semantică este acela de surpriză, fiind marcă bună pentru ironia fină, dar şi pentru poeticul de mare rafinament.
Cel mai bine vom înţelege despre ce este vorba, aşezând aici câteva exemple: „Vânzătorii de băutură şi dragoste…” (Maupassant), „Ei ştiau socoti timpul şi că pământul e rotund.” (Musset), „Vasele mari, roşii, de-o parte şi de alta a peronului, transformate în indieni sălbatici de noaptea ce se-aşternea şi de incertitudinile ortografiei.” (Boris Vian), „Sub podul Mirabeau curge Sena/ şi iubirile noastre…” (Appolinaire). Un exemplu de mare virtuozitate găsim şi la celebrul reporter român interbelic Felix Brunea Fox: „Ajutaţi un invalid fără pensie, de două ori rănit, o dată la Mărăşeşti şi o dată la picior“.
Propunere de lectură: Umberto Eco, „Limitele interpretării”.

3 comentarii la „Zeugma

  • Valodea, dara ce ai vrut sa zici ca nu am priceput nimica. Sau esti suparat pe comentacii de la cujetarea aia a ta despre ziua Americii, sau nu ma ridic eu la nivelul unei gandiri filozofice satisfacatoare.

  • @gicu… Urmărește asocierea atipică, din clase de înțeles diferite, a termenilor finali: când spui „„rănit o dată la Mărășești” te aștepți, după „și” la „…o dată la Oituz” sau „…o dată la Vidin”, (localizări din clasa geografică) nicidecum „o dată la picior”, (localizare anatomică) asocierea fiind surprinzătoare și cu efect ironic, în acest caz. Tot așa în relația: „transformate” – „de noaptea ce se-aşternea” şi „de incertitudinile ortografiei”… și tot așa… aceasta este zeugma.

  • Mai nene Vaniuscha , de la ditirambe contra ,, jindarului lumii,, trecusi nenicule la epatarea cu nonsalanta a unei culturi ,,profrancaise ,, normal nene pentru ca mai toti rusnecii spre Paris mergeau cand ieseau din gulag, spre Phenian ceva mai putini , mie imi vine sa vars de cati rusi am vazut pe Orly si de cati chinezi pe Frankfurt , Maupasant par la Loraine, hi, hi ,hi,avec mon bon frere Fontaine, hi , hi ,hi , ai cetit-ai dara frate draga un stup de scriitori esti toba de lieratura si filozofie , mai bine ne-ai da citate din Lev Tolstoi sau Lermontov ,Dostoievski pentru ca semantica sinergetica fiind total antifazata in campul dumitale neural psihanalitic nu permite conexiunea sursei cerebrale la priceperea noastra subediocra deoarece transistorul T1 nu primeste nici un semnal din cauza potentialului zero, adeca nu are nici un semnal la ,, gate -in,,.. Daca te angajezi profesor de litere la ,, Pedagogic, toti absolventii o sa ia bacul de la Calafat , ca se facu pod in locul lui si e total inutil , ca si bacul profesional sau oricare alte competente,…Zdrasvite mujic,…Niet nastrioca miciman,..hi,hi, hi,…

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura