Un telefon care-l confirmă pe Antonescu

Primesc ieri un telefon de la un om de afaceri. Unul foarte bogat, nu de pe meleagurile noastre. Mă invită la o sindrofie, mai peste câteva săptămâni. Îmi dă detalii despre locul unde urmează să se petreacă totul, apoi îmi spune câte ceva şi despre program. Mulţi invitaţi din toată ţara, antren, voie bună. Firma sa a apelat la serviciile unei agenţii de organizat evenimente, care va aduce cântăreţi de genuri diverse, însoţiţi de „vedete”, zice omul cu jumătate de gură. Simţeam că se amuză. Vedete, repetă, vedete de, astea la kilogram, cum se fac la noi, dar care plac lumii. Le-aş spune chiar curviştine, dar sunt totuşi, vedete, nu? cere el o confirmare.
Le-am putea spune pipiţe? încerc să îndulcesc eu tonul. Domn’e, pipiţe, dacă vrei dumneata, acceptă el. „A avut dreptate Crin ăla” – aşa a zis, Crin ăla – „cu pipiţele lui. Şi reţineţi, că eu nu sunt liberal…”
Am reţinut că nu e liberal, deşi mă interesa mai puţin.
M-am bucurat de confirmare. Confirmarea că lumea a înţeles corect mesajul transmis de Crin „ăla”, nu pentru că e Crin, putea fi oricine, ci pentru că am aceeaşi opinie referitoare la scara de valori. Cititorii editorialelor mele ştiu că în urmă cu câteva zile am scris nişte rânduri pe acest subiect şi nu mai reiau.
Desigur, e doar un telefon. În ţara asta sunt vreo câteva milioane de locuitori care şi-ar putea exprima opiniile, dacă ar fi întrebaţi. Prin urmare, un singur telefon nu poate fi luat ca reper. Dar, nici cei care să se exprime pe tema valorilor morale nu sunt prea mulţi. Dintre toţi candidaţii la euro-parlamentare, doar unul a făcut-o, Ben-Oni Ardelean. Ceea ce înseamnă că morala nu poate fi în ziua de azi temă eficientă de campanie. Mai bine vorbeşti demagogic despre fonduri europene. Cum? Vă explic punctul meu de vedere în editorialul de mâine.