Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusă în Ruta Împăraţilor Romani

Interviu cu Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

– Care sunt siturile din România care fac parte din Ruta Împăraţilor Romani?
– Siturile din România sunt următoarele: Tropaeum Traiani (Adamclisi), Apulum (Alba Iulia), Histria (Istria); Alburnus Maior (Roşia Montană) şi Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Sarmizegetusa).
– Ce alte ţări mai fac parte din acest proiect şi ce contribuţie are fiecare din această ţară?
– Ţările participante sunt: Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România. Fiecare dintre aceste ţări contribuie cu situri de epocă romană.
– Cum s-a născut acest proiect? Cine l-a iniţiat?
– Proiectul Ruta Împăraţilor Romani a luat naştere din dorinţa ţărilor din Europa de est care deţin pe teritoriul lor situri romane de a-şi promova valorile culturale şi patrimoniale comune. Iniţiativa proiectului aparţine Autorităţii Naţionale pentru Turism din România în parteneriat cu instituţiile de gen din Serbia, Croaţia şi Bulgaria.
– Ce descoperiri poate face turistul care alege să „plece” pe urmele Împăraţilor Romani şi ajunge în capitala Daciei Romane?
– Aşezarea, iniţial, a fost un castru de lemn, de forma unui dreptunghi cu laturile de 530 x 430 m, după care, la un moment dat va fi suprapus de oraş, construit de la început în piatră, ajungând ca laturile de Nord şi Sud să atingă aproximativ 620 m iar cele de Est şi Vest de 520 m. Cu aproximativ 34 ha între ziduri şi alte 60-80 ha în afara acestora, Colonia Dacica Sarmizegetusa se înscrie între oraşele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe această suprafaţă locuia o populaţie de aproximativ 15-20.000 locuitori. Zona din afara zidurilor era dominată de construcţia gigantică, de 88×69 m, a amfiteatrului, dedicat atât de îndrăgitelor spectacole cu lupte de gladiatori, dramă, mimă, sport etc. Toate aceste spectacole se desfăşurau în harena (arena), astăzi acoperită cu iarbă, la acea vreme acoperită cu nisip sau rumeguş pentru a absorbi sângele.
În faţa amfiteatrului, spre răsărit, se întinde o area sacra (zonă sacră), incomplet cercetată, numai în urmă cu câţiva ani a fost descoperită clădirea unui templu nou, necunoscut încă, este vorba despre templul dedicat pentru două divinităţi mai puţin cunoscute, Domnus şi Domna, de origine celtică. Zidurile oraşului erau construite din blocuri fasonate de gresie, care se ridicau până la aproximativ 4-5 m înălţime şi erau prevăzute, probabil, cu creneluri în partea de sus. Pe fiecare dintre laturi era câte o intrare. Porţile opuse erau legate între ele printr-un drum principal, cardo maximus (Nord-Sud) şi decumanus maximus (Est-Vest), în felul acesta oraşul era străbătut în cele patru direcţii de două artere de bază. În paralel cu cele două se trasau alţi cardines (drumuri secundare Nord-Sud) şi alţi decumani (drumuri secundare Est-Vest), între care se dezvoltau construcţiile publice sau cele private.
Imediat la intrarea în oraş se afla una dintre cele mai importante clădiri, domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. Acest magistrat era un personaj foarte important în ierarhia provincială, practic al doilea după guvernator. Era un fel de ministru de finanţe, care se ocupa de strângerea taxelor şi a impozitelor, doar că avea o atribuţie mai importantă în plata armatei. Palatul a fost săpat fragmentar, fiind scoase la iveală două complexe termale (băi), un templu, birouri etc.
Se ajunge apoi la forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul oraşului. Era centrul, întrucât aici se intersectau cele două drumuri principale cardo maximus şi decumanus maximus, cu punctul de intersecţie locus gromae păstrat şi marcat de câteva blocuri de marmură pe care se afla un altar ce marca acest punct important. Intrarea spre curte se făcea printr-o poartă monumentală, un tetrapilum, susţinută de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul căruia trebuie să se fi aflat inscripţia de fondare a forului.
– Ce înseamnă pentru Sarmizegetusa Ulpia Traiana faptul că face parte dintr-o rută culturală certificată de Consiliul Europei?
– Apartenenţa sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa la o Rută Culturală Europeană reprezintă o recunoaştere din punct de vedere istoric şi patrimonial cât şi un potenţial în creştere a numărului de vizitatori. Din punct de vedere al intenţiei de accesare a fondurilor europene atât de necesare procesului de restaurare şi conservare, apartenenţa sitului arheologic la Ruta Împăraţilor Romani, rută cultural-europeană certificată de Consiliul Europei, atrage după sine un punctaj consistent.
– În ce măsură s-au implicat autorităţile naţionale din domeniul turismului, dar firmele de profil în acest proiect?
– Proiectul Ruta Împăraţilor Romani a beneficiat de susţinerea autorităţilor publice locale, naţionale dar şi a opiniei publice şi mass-mediei. Promovarea proiectului a fost susţinută de către Autoritatea Naţională pentru Turism, Consiliul Judeţean Hunedoara cât şi de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane în calitate de beneficiar prin activităţi specifice (evenimente culturale, ştiinţifice desfăşurate în amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa).
– Pentru a aduce situl roman la un nivel cât mai bun sunt necesare investiţii majore. Ce proiecte derulează în acest moment Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva pentru reabilitarea acestui monument istoric?
– Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a finalizat studiul de fezabilitate privind Proiectul „Conservarea şi Restaurarea Amfiteatrului şi Forului din situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa” obţinând avizul Ministerului Culturii. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, acest proiect va fi depus la A.D.V. Timişoara în vederea finanţării din fonduri europene în exerciţiul bugetar 2016-2020. Valoarea proiectului este de 4,5 milioane de euro. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a beneficiat de finanţare din partea Consiliului Judeţean Hunedoara în vederea realizării, în perioada 2016-2017, a Proiectului „Amenajare acces şi poartă monumentală” la situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Şi acest proiect a primit avizul Ministerului Culturii şi vizează realizarea unei construcţii îngropate, cu un singur nivel la nivelul solului, pentru a nu afecta imaginea sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.