Trafic cu certificate de bolnavi psihic

Nicolle Ebner

România ocupă locul cinci în lume din punct de vedere al incidenţei bolilor psihice. La nivel naţional, Hunedoara se situează pe unul din locurile fruntaşe în topul acestui gen de handicap, iar numărul „pensionaţilor pe caz de boală”, în judeţ, este în creştere. MESAGERUL HUNEDOREAN vă face cunoscută „procedura” prin intermediul căreia, dacă organele abilitate nu iau măsuri, vom ajunge un judeţ de schizofrenici, paranoici şi debili mintal. 

Cât costă un certificat de nebun…
Cercetările noastre au pornit de la o declaraţie a primarului municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, şi de la un mail primit de la unul dintre cititori. Dacă primarul Ridzi este îngrijorat de faptul că, în medie, pe lună, în evidenţele Serviciului de asistenţă socială intră câte 10 persoane noi cu handicap, posesoare de certificate în regulă, dar care, în realitate, sunt sănătoase tun, unul dintre cititori reclamă faptul că aceia care suferă cu adevărat, nu pot obţine certificatul de handicapat, decât în schimbul unei sume de bani, deloc de neglijat. „Familia mea a fost întoarsă de nenumărate ori cu dosarul meu, deoarece, de fiecare dată, mai trebuia «ceva». Aşa am reuşit să aflu de suma necesară, care îmi trebuie, pentru a putea lua pensia de handicapat, pensie pe care o merit, deoarece chiar sunt bolnav”, ne scrie cititorul.

…şi cotizaţia pentru „protecţia dosarelor”
Potrivit acestuia, persoana care vrea să obţină o pensie pe caz de boală psihică plăteşte unui medic, angajat al unui spital de specialitate, o anumită sumă, în schimbul căreia primeşte documente medicale şi bilete de internări-externări din spital, acte necesare întocmirii dosarului şi încadrării în gradul de handicap. „Unul dintre doctorii implicaţi este medic psihiatru la un spital din judeţ. Doar în localitatea Boş, de lângă Hunedoara, sunt multe asemenea persoane, perfect sănătoase, dar care beneficiază de această pensie (n.r. – numele persoanelor în cauză le-am transmis Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială pentru demararea verificărilor). Cea care s-a ocupat de dosare este  preşedinta unei asociaţii neguvernamentale de la noi din judeţ, care se ocupă de problemele celor cu boli psihice. În scrisoarea trimisă redacţiei, se spune că pentru a le rezolva dosarele, preşedinta respectivă le pretinde aşa-zişilor bolnavi între 3.000-4.000 de lei, sau, în alte cazuri, şi mai mult. „Beneficiarii” mai plătesc lunar o cotizaţie de 20 de lei şi încă 30 de lei, pentru protecţia dosarelor”, se mai arată în epistola trimisă la redacţie. În schimbul cotizaţiei, „bolnavii închipuiţi” sau mâncători de pensii necuvenite – cum doriţi să-i numiţi – erau anunţaţi de către preşedinta asociaţiei, care le „proteja” dosarele, când au loc inspecţiile la domiciliu şi ce trebuie să facă. De regulă, să nu se mişte din pat.

Cu dovezile sub nas, poliţiştii au respins dosarul
Reprezentanţii autorităţilor judeţene demonstrează, cu date concrete, faptul că persoana respectivă face presiuni, de câţiva ani, asupra comisiei de evaluare a dosarelor. S-a încercat îngrădirea influenţei acesteia, pe cale legală, dar nimeni nu a luat nici o măsură. Astfel, conform datelor oficiale afişate pe site-ul asociaţiei, nici vorbă de întocmirea dosarelor de pensionare, în obiectul de activitate al asociaţiei. În urmă cu mai mulţi ani, Direcţia Judeţeană de Muncă a fost sesizată cu privire la acest aspect iar Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială, din subordinea CJH, a cerut retragerea acreditării, însă nu s-a luat nici o măsură. Pe baza sesizărilor venite din teritoriu şi a anchetelor demarate la „bolnavii închipuiţi”, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială a întocmit un dosar cu date concrete, pe care l-a depus la Poliţia Deva. În loc de măsuri ferme în spiritul legii şi al dreptăţii, poliţia a respins dosarul. Între timp, lucrurile s-au agravat.

Are probleme psihice şi se dă drept procuror
„Această femeie intră la intimidare, peste comisie, de multe ori, medicii fiind nevoiţi să cheme poliţia, ca să scape de ea. Am chemat şi Autoritatea Naţională, care a verificat, în teren, dacă persoanele din dosarele ei sunt bolnave. S-a confirmat că unele sunt false şi le-am respins. Femeia aceasta este un adevărat pericol. Mă sună şi noaptea, acasă. Are un comportament ieşit din comun. Se dă drept procuror, altă dată drept reprezentant al Autorităţii Naţionale a persoanelor cu handicap. Îşi permite orice, pentru că are certificat tot pentru probleme psihice şi spune că nimeni nu are ce să-i facă. Am sesizat şi instanţa şi Direcţia de Finanţe, cum poate o persoană cu probleme psihice să fie acreditată pentru o astfel de activitate. Degeaba”, a declarat, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, Viorica Popescu, director general al Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială.

Doi medici şi-au pierdut locurile de muncă
Verificările de la centru au scos la iveală o serie de nereguli grave. „Doi medici – unul de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi al doilea de la Spitalul din Zam – au rămas fără locuri de muncă, pentru că unul făcea comerţ cu medicamente cu preşedinta asociaţiei amintite, iar celălalt elibera documentele medicale mincinoase. Însă, măsurile s-au luat numai împotriva medicilor, iar preşedinta asociaţiei a fost lăsată să-şi vadă nestingherită de propria afacere. Comisia judeţeană de evaluare a dosarelor a respins 30 de dosare „contrafăcute”, iar persoanele în cauză au fost sfătuite de către preşedinta asociaţiei, care le-a reprezentat drepturile, să dea CJH în judecată. Prima înfăţişare ar fi trebuit să aibă loc în 17 septembrie, dacă nu intervenea protestul magistraţilor. Coincidenţă sau nu, imediat după respingerea dosarelor, geamurile de la casa dr. Stănescu, preşedintele comisiei pentru persoanele cu afecţiuni psihice, au fost făcute ţăndări de o femeie, după cum spune medicul. 

Totuşi, procurorii au început urmărirea penală
Între timp, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială Hunedoara a întocmit  un nou dosar cu ilegalităţile săvârşite de preşedinta asociaţiei cu pricina. De data aceasta, au avut mai mult noroc, iar poliţiştii l-au trimis la Parchet, cu soluţia de începere a urmăririi penale. Dar se pare că femeia şi-a luat deja măsuri de precauţie, astfel încât să nu-i moară afacerea. „După ce am reuşit să o îngrădim, cât de cât, s-a extins şi în alte judeţe. Am primit telefoane de la primari din Cluj, Sibiu, Bistriţa. Ne întreabă cine este persoana care conduce această asociaţie de la noi din judeţ şi care se dă drept procuror sau cine mai ştie ce reprezentant de instituţie centrală. Le-am recomandat să nu se încurce şi le-am povestit câte tragem noi”, mai spune Viorica Popescu.