Totuşi, de ce au murit zimbrii de la Haţeg?

Natalia Bumbac

Deşi în primele zile de la aflarea informaţiilor despre moartea celor cinci zimbri de la Rezervaţia Slivuţ, de lângă Haţeg, lucrurile păreau scăpate de sub control, în prezent, situaţia s-ar putea să fi intrat pe un făgaş mai bun. Starea zimbrilor rămaşi în rezervaţie s-a îmbunătăţit, iar conform directorului executiv al DSVSA Hunedoara, există şanse ca animalele să treacă cu bine de pericolul îmbolnăvirii cu boala limbii albastre.
Au reînceput să mănânce
După o perioadă în care zimbrii au fost tulburaţi din cauza intervenţiei medicilor veterinari care încercau să diagnosticheze starea lor de sănătate, efectele au fost îngrijorătoare, aceştia refuzând inclusiv hrana şi apa aduse de îngrijitori. Prin urmare, decizia de ultimă oră a celor care administrează rezervaţia a fost să lase animalele să-şi revină din stres. Asta, pentru că există suspiciuni întemeiate ca în cazul celor doi zimbri decedaţi zilele trecute, unul din motive să fie tensiunea pe care au suportat-o. Din câte se pare, decizia este una bună, pentru că animalele au reînceput să mănânce, dar şi simptomele bolii limbii albastre sunt deocamdată absente.
„Zimbrii au avut şi probleme cardiace”
Potrivit afirmaţiilor directorului executiv al DSVSA, Mihai Jula, animalele se dovedesc a fi foarte sensibile la stres, fapt care a contribuit cu siguranţă la decesul ultimelor două exemplare: „Momentan, cei opt zimbri rămaşi în rezervaţie sunt într-o stare bună. Au început de sâmbătă să mănânce mai bine, iar în momentul de faţă, sunt ţinuţi sub observaţie şi nu prezintă simptome ale vreunei boli. Am hotărât să nu mai intervenim asupra lor, deoarece se pare că tensiunea la care au fost supuşi în ultima perioadă le-a creat o stare de agitaţie. Există suspiciunea că ultimii doi zimbri care au murit săptămâna trecută să fi avut şi probleme cardiace, cauzate de stresul pe care l-au suportat în zilele de după depistarea bolii limbii albastre.” Aşa cum a mai declarat Mihai Jula, cele opt exemplare sunt monitorizate în permanenţă, iar zimbrii par să-şi revină după o perioadă în care speranţele erau minime.
Hrană pentru întărirea imunităţii
Pe de altă parte, medicii veterinari au luat şi alte măsuri, astfel încât să reducă şansele ca virusul limbii albastre să se extindă la animalele rămase în viaţă. „Am deratizat şi am dezinsectat întreaga zonă în care locuiesc zimbrii, aşa cum ne-au recomandat cei de la DSVSA. Tot medicii veterinari ne-au recomandat ce hrană şi în ce compoziţie trebuie să le asigurăm în această perioadă, astfel încât să-şi întărească imunitatea şi să facă faţă unei eventuale îmbolnăviri, iar noi sperăm că lucrurile vor evolua spre bine”, a declarat inginerul Radu Crişan, directorul Direcţiei Silvice Hunedoara. În prezent, rezervaţia a fost închisă pentru vizitatori, iar perioada va fi prelungită până când medicii veterinari vor fi siguri că animalele sunt perfect sănătoase.
Aşa cum se cunoaşte deja, cinci zimbri de la Rezervaţia Slivuţ au murit în ultima lună, iar unul din motive a fost virusul bolii limbii albastre. Din datele furnizate de reprezentanţii rezervaţiei, primul exemplar a decedat cu o lună în urmă, în acest caz nefiind stabilită existenţa vreunei boli. Trei săptămâni mai târziu au murit alţi doi zimbri, la care a fost depistată boala limbii albastre. La ultimii doi zimbri decedaţi zilele trecute, rezultatele analizelor încă nu sunt cunoscute, iar veterinarii hunedoreni au solicitat efectuarea de teste multiple, pentru ca să-şi dea seama dacă animalele sufereau şi de alte afecţiuni decât boala limbii albastre.