Magdalena Şerban

Deşi declarată zonă defavorizată, ceea ce ar putea constitui un atu pentru posibilii investitori, comuna Vorţa nu poate spune că are parte de prea mulţi. Anul 2012 pare să fie totuşi mai darnic, din acest punct de vedere.

“O firmă străină îşi doreşte să investească la noi în comună, într-o carieră de piatră. Reprezentanţii acesteia au prospectat deja terenul şi se pare că au avansat în studiul aferent. Acest lucru ar însemna mult pentru zonă. În primul rând, putem vorbi de un pas în dezvoltarea economică şi mai ales, de noi locuri de muncă. Lumea nu ar mai fi nevoită să alerge în altă parte, făcând naveta, pentru a-şi găsi sau păstra un post, ci ar rămâne la vatră. Plus că poate ar veni şi alţii, din alte localităţi, să lucreze în comuna Vorţa. Aşa că ne punem mari speranţe în această investiţie”, a subliniat Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei Vorţa.
Potrivit acestuia, chiar dacă lumea e săracă, nu uită să dea pe la administraţia locală, pentru a-şi plăti taxele şi impozitele. “Oamenii şi-au achitat cam 80-90 la sută din dările pe anul trecut. Mai sunt şi cazuri când unii deţin case aici, dar locuiesc în altă parte. Ce-i drept, o parte din ei mai uită să plătească, însă  trimitem câte o notificare la adresa la care locuiesc, pentru a-i înştiinţa de restanţe. Nu am avut cazuri de executare silită, la acest capitol am fost indulgenţi. Au fost întârzieri de maximum unu-doi ani. Sperăm să nu avem probleme nici de acum încolo. Lumea e cu bun simţ, nu le place oamenilor să fie catalogaţi ca rău platnici”, a mai completat edilul. Tot acesta susţine că, deşi sumele datorate primăriei sunt destul de mici (conform condiţiilor oferite de zonă), ele pot reprezenta un efort financiar mare pentru cei care chiar nu au bani, pensiile fiind pentru unii, un lux.

Magdalena Şerban

Cine ar fi crezut că o comună mică, din judeţul Hunedoara, poate câştiga proiecte pe bandă rulantă? La Vorţa, primarul Emil Radu Bureană (foto) a demonstrat că nimic nu este imposibil, chiar şi într-o zonă în care sărăcia a devenit umbra localnicilor.

Proiecte în desfăşurare
„O primă noutate de bun augur este faptul că proiectul accesat pe Măsura 125A (modernizare drumuri agricole în comuna Vorţa) a fost declarat eligibil, luna trecută. Aşa că am intrat în noul an cu ceva ce nu aveam în 2011: o mare speranţă că proiectul va intra la finanţare (1.000.000 de euro). O altă veste bună este că s-au demarat lucrările la partea de infrastructură a noului parc. Amenajarea lui se face în satul Visca (proiect în valoare de 4.000.000 de lei, reprezentând fonduri de mediu). Abia aşteptăm să-l vedem gata. Va fi un parc de peste 2.000 de metri pătraţi, cu alei, băncuţe, fântână arteziană, locuri de joacă pentru copii, filigorii pentru pensionari, arbori ornamentali şi multă verdeaţă. Toate acestea se completează cu aerul curat de la noi. Tot în 2012, vom continua implementarea proiectului câştigat pe Măsura 322 (modernizare drumuri comunale şi uliţe, înfiinţare «after- school» în reşedinţa de comună şi reeditare festival «Primăvara vorţană»), în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro. La cel accesat şi câştigat pe Măsura 313 (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică în Vorţa), urmează demararea procedurii de achiziţie”, a rezumat edilul.

Magdalena Şerban

Comuna Vorţa, comunitate cu aproape 1.000 de locuitori, ce trăiesc în aproape 350 de gospodării risipite în şapte sate, se luptă din răsputeri să intre în rândul zonelor cu o infrastructură cât mai bine pusă la punct. Ministerul Mediului i-a întins o mână de ajutor, la fel şi Uniunea Europeană.    

La Vorţa, bugetul local este mai mult simbolic, iar anul acesta, criza economică a redus şi puţinul de până acum. „Chiar dacă bugetul este mai mic decât în 2010, încercăm să-l suplimentăm cu fonduri atrase de la Uniunea Europeană şi de la Ministerul Mediului”, spune primarul Radu Emil Bureană (foto), deloc descurajat de lipsa banilor. Şi bine face, pentru că rezultatele nu au întârziat să apară. “Zilele trecute, am bătut primul ţăruş în noua locaţie, care va însemna un frumos parc, ce-i va bucura atât pe cei mici, cât şi pe părinţii şi bunicii acestora. Amenajarea lui se va face în satul Visca şi are o valoare de aproximativ de 4.000.000 de lei, la baza lui stând fondurile de mediu. Încep deja lucrările, toate celelalte etape fiind finalizate. Va fi un parc de peste 2.000 de metri pătraţi, cu alei, băncuţe, fântână arteziană, locuri de joacă pentru copii, filigorii pentru pensionari, precum şi arbori ornamentali. Această investiţie, alături de proiectul câştigat pe Măsura 322, ce se află în plină desfăşurare (modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor, înfiinţarea unui «after- school» în reşedinţa de comună şi reeditarea festivalului «Primăvara vorţană» – în valoare de 2,5 milioane de euro) şi cel accesat pe Măsura 313 (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică) reprezintă un mare plus pentru dezvoltarea şi modernizarea comunei Vorţa. Cu toate că aceste programe investiţionale ne-au dat bătăi de cap, am alergat să respectăm termenele şi ne-am supus birocraţiei stufoase, caracteristice statului român, acum, când tragem linie, suntem mai mult decât mulţumiţi”, a precizat edilul din Vorţa.

Magdalena Şerban

După drumuri cât pentru o viaţă, stres alimentat de veşnicele probleme şi obstacolele întâlnite la orice pas, primarul din Vorţa, Emil Radu Bureană (foto), are motive de bucurie.

“În sfârşit, văd şantier”
Deşi declarat finanţabil, proiectul depus pe Măsura 322, parcă nu mai începea să se concretizeze. După ce s-a organizat licitaţia de execuţie şi s-a primit acordul de începere a lucrărilor, s-au mai liniştit apele. “Proiectul european în valoare de 2,5 milioane de euro, ce vizează modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor, înfiinţarea unui „after- school” în reşedinţa de comună şi reeditarea festivalului „Primăvara vorţană“, s-a mutat acum în teren. În sfârşit, pot răsufla uşurat, pentru că lucrările au demarat. Sper ca uliţele pline de noroi să devină o amintire, iar comunitatea să se poată bucura, din nou, de vechiul festival, care nu s-a mai organizat de acum două decenii. Mulţumesc tuturor celor implicaţi în acest program de modernizare, până acum, cel mai de anvergură la nivel local”, a declarat Emil Radu Bureană.

Magdalena Şerban

„Primăvara vorţană” este un festival cu rădăcini adânci în trecut. A adus consacrare comunei, prin talentul cu care formaţia locală de dansuri s-a impus pe scenele judeţului, la baluri sau la competiţii. Tradiţia lui s-a stins acum două decenii, însă nu şi în sufletele celor care l-au păstrat aproape.

Pregătiri pentru anul viitor
„Am avut o formaţie de dansuri foarte bună. La fel şi cea de dubaşi. Aşa era pe vremuri. Acum au mai rămas doar câţiva dintre componenţi, restul părăsind lumea noastră. Cei rămaşi încă mai păstrează secretul jocului popular şi ar fi păcat să nu-l transmită mai departe. Nu se mai ţine lumea de obiceiuri decât la zile mari, de sărbători. La anul, în luna mai, vom striga adunarea la „Primăvara vorţană” şi vom încerca să reînnodăm formaţia de dansuri. Primăria va pune la dispoziţia membrilor acesteia, un spaţiu pentru repetiţii (fie în cadrul şcolii, fie la căminul cultural) şi le va asigura costumele populare, printr-o ramură a proiectului european câştigat pe Măsura 322 (2,5 milioane de euro), ce vizează reînvierea festivalului de altădată şi readucerea în actualitate a tot ceea ce a însemnat el pentru comunitate. Din cadrul lui nu vor lipsi activităţile sportive, împletite cu cele culturale”, a precizat Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei Vorţa.

Valorile de altădată
Mineritul a fost ocupaţia care pe vremuri i-a scăpat de sărăcie pe cei din Vorţa, însă tot el i-a aruncat în sărăcie, atunci când şi-a închis porţile. „Vrem ca printr-un proiect, câştigat pe bani europeni (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică) să punem bazele unei expoziţii cu unelte de minerit, ţinând cont că pe oamenii de la noi îi leagă o viaţă de acest domeniu. De asemenea, mai avem în vedere o expoziţie de costume populare, războaie de ţesut, ladă de zestre, ştergare etc…cam tot ceea ce caracteriza o gospodărie ţărănească în vremurile de demult. Va fi cu caracter permanent, nu doar în timpul festivalului, ca să poată fi vizitată oricând se doreşte. Faptul că suntem o comună mică nu înseamnă, aşa cum s-ar putea crede, că nu avem un trecut bogat”, a spus edilul din Vorţa.

Magdalena Şerban

Despre comuna Vorţa, se pot povesti multe. Începând cu satele ale căror obiceiuri s-au perpetuat nealterate,  bătrânii ale căror istorioare sfidează anii şi până la schimbările din zilele noastre. Astfel, Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei, nu priveşte în viitor, fără să se lege de trecut.
 

2012, un an al tradiţiilor…
De-a lungul vremurilor, indiferent de greutăţile care le-au apăsat umerii, oamenii nu s-au dat în lături de la a-şi duce mai departe obiceiurile şi deprinderile moştenite din strămoşi. La Vorţa, spre exemplu, chiar dacă bugetul local nu este unul consistent, încrederea în viitor şi în forţele proprii nu pare a lipsi. “Cu părere de rău, trebuie să spun că în acest an, aşa cum era tradiţia de Rusalii, nedeia din satul Visca nu s-a putut ţine. Căminul cultural din localitate, acolo unde se obişnuia să se desfăşoare, se află în plin proces de reabilitare, ceea ce a făcut imposibilă organizarea. Avem certitudinea că la anul, nu doar oamenii vor îmbrăca straie noi, ci şi căminul de aici, pentru că pe acea vreme, lucrările vor fi terminate. Tot referitor la partea de tradiţie şi implicare a comunităţii, vrem ca la anul, să readucem în actualitate sărbătoarea “Primăvara vorţană”, după o pauză de două decenii. Acest demers îl vom realiza în cadrul unei ramuri a programului câştigat pe Măsura 322“, a menţionat Radu Emil Bureană, primarul comunei Vorţa.

…dar şi al modernizărilor
Drumurile agricole din satele Vorţa, Certeju de Jos şi Coaja fac obiectul unui alt proiect european, care s-a depus pentru obţinerea finanţării. „Vrem drumuri agricole care să ne apere de noroi şi să ne permită să le tranzităm mai uşor, iar din acest motiv, ne-am hotărât să încercăm să atragem acel 1.000.000 de euro, pe care UE îl oferă pentru acest gen de proiecte. De asemenea, după ce se va face deschiderea prin drumul judeţean dintre Visca şi Ţebea, am convingerea că se va simţi şi o dezvoltare economică şi turistică a zonei, iar în urma acestei legături, şi investitorii vor deveni mai interesaţi să se orienteze către ceea ce se poate exploata în aceste locuri“, a concluzionat Radu Emil Bureană.

Magdalena Şerban

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele semnate săptămâna trecută de cele şapte administraţii publice locale şi asociaţii din judeţul Hunedoara, care au obţinut finanţare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), că edilii se gândesc deja să mai aplice şi pentru alte proiecte.
 

Reînvierea valorilor
În comuna hunedoreană Vorţa (una dintre fericitele câştigătoare ale fondurilor FEADR), viaţa adevărată de la ţară a rămas nealterată pentru cele puţin peste 1.000 de suflete. Aşa se face că accesând un proiect pe Măsura 313 (centru de informare turistică), primarul de aici, Emil Radu Bureană (foto), a câştigat fără probleme, dar cu multe drumuri şi birocraţie, cât pentru întreaga Românie. “Avem unele frumuseţi, pe care doar localnicii le cunosc. Peştera Pietrelor Albe, de exemplu, Tăul Coraciului, precum şi două trasee turistice la care alţii doar visează (Visca – Ţebea – Baia de Criş şi Visca – Vaţa). Valoarea proiectului este de 177.000 de euro şi reprezintă o speranţă împlinită pentru noi. Vrem ca lumea să ne cunoască aşa cum suntem: ospitalieri şi cu bunătate în suflet. Turismul poate să fie un colac de salvare pentru dezvoltarea zonei. Există multă lume care ar vrea să se retragă într-un sat precum Dumeşti, unde cei şapte locuitori par să fi sfidat timpul. Aici vor avea parte de linişte, produse eco, relaxare şi tot ceea ce poate ţine de contemplare şi pace sufletească. Poate cu acest proiect, vom da startul şi pentru investitori. Îi întâmpinăm cu braţele deschise şi cu promisiunea că le vom oferi tot sprijinul necesar. Până atunci, ne vom ocupa de promovarea zonei prin itinerarii, broşuri de prezentare şi tot ceea ce presupune proiectul”, spune primarul Emil Radu Bureană.

Banii pentru fermieri, neinteresanţi
Contrar eforturilor administraţiei locale şi ale APIA Hunedoara, programul pentru fermieri nu a avut succes în aceste locuri. “Au existat câţiva doritori la început, însă, după ce au văzut că au nevoie de acte, s-au lăsat păgubaşi. Acum, doar o familie din întreaga comună, familia Stoic, mare apicultoare, a aplicat pe această ramură, proiectul fiind încă în evaluare. În rest, lumea nu a fost prea receptivă”, încheie edilul din Vorţa.

Magdalena Şerban

Puternic nucleu de etnografie, comuna Vorţa străluceşte, la fiecare sărbătoare de iarnă, prin colinde şi dubaşi. Bun sau rău, 2010 nu a ştirbit cu nimic aceste datini strămoşeşti, păstrate aici cu mare grijă.
 

Trei zile de poveste
„Vine Crăciunul, iar copiii din comună, de la 1-18 ani, vor primi, cu toţii, câte un pacheţel. Ca să nu uite că mai există Moş Crăciun. Suntem săraci, cu dureri sociale şi probleme de tot felul, dar noi ştim un lucru: Crăciunul e Crăciun! Iar cele 140 de suflete curate nu se mai întâlnesc cu vârsta asta, de aceea este bine să şi-o trăiască. Toate la timpul lor. În cele trei zile de sărbătoare, cu toţii colindăm, iar dubaşii umblă prin comună, pentru a ne împărtăşi din frumuseţea zonei noastre. Serile, se strâng pe la căminele culturale şi petrec. Cântecul popular din zonă este şi el dus mai departe, prin interpreţi care îşi au originile la noi în comună, cum ar fi Lena Miclăuş sau fraţii Marişca’’,    spune Emil Radu Bureană (foto), primarul comunei Vorţa.

Speră în lucruri mai bune în 2011
Proiectul pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane de euro, ce vizează modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor, înfiinţarea unui „after- school” în reşedinţa de comună şi reeditarea festivalului „Primăvara vorţană“ este o mare speranţă pentru comunitate, fiind deja susţinută licitaţia de execuţie. La fel de important este şi proiectul  destinat Centrului de Informare Turistică, aflat în stadiul de stabilire a punctajului. Astfel, primarul Emil Radu Bureană are mari speranţe că 2011 va însemna un an de vârf pentru banii europeni atraşi pentru comună. „Îmi doresc ca Anul Nou să ne aducă concretizarea proiectelor începute, iar pentru investiţiile pe Măsura 322, demararea propriu-zisă a lucrărilor”, încheie edilul şef al comunei Vorţa.

Magdalena Şerban

Despre bugetul comunei hunedorene Vorţa se poate afirma, fără nici o reţinere, că este unul simbolic.  Suprapus de criza economică, a devenit şi mai neputincios, motiv pentru care primarul Radu Emil Bureană (foto) îşi reface socotelile, încercând să atragă bani europeni. Ceea ce şi reuşeşte.
 

Cea mai mare investiţie din istoria comunei
Câştigător al proiectului pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane de euro, primarul nu-şi mai încape în piele de fericire: „2,5 milioane euro reprezintă o sumă la care nici nu am avut curaj să visăm măcar, până acum. Aceşti bani sunt obţinuţi pentru modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor, pentru înfiinţarea unui „after-school” în reşedinţa de comună, pentru copiii pe care încă îi mai avem şi totodată, pentru a reedita festivalul „Primăvara vorţană”, după o pauză de 20 de ani. Momentan, ne aflăm în faza în care va urma licitaţia pentru execuţie”, spune edilul.

… Proiectele nu se opresc aici
„Terenuri pentru exploataţii agricole“, pe Măsura 1.2.5., pentru drumurile agricole  din satele Vorţa, Certeju de Jos şi Coaja este un alt proiect european la care se lucrează: „Vrem drumuri agricole care să fie uşor tranzitate. Ne-am săturat de noroaie, apă şi mizerie. Aşa că ne încercăm norocul din nou, noroc care se pare că ne-a surâs de câte ori l-am provocat“, mărturiseşte primarul.
Din venituri proprii, dar şi cu sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean Hunedoara, edilul şi-a pus în plan extinderea şi modernizarea Căminului Cultural din satul Visca. Zis şi făcut! „Lucrările la acest cămin continuă, modernizarea locaţiei fiind absolut necesară. Criză sau nu, viaţa îşi desfăşoară cursul normal, cu nunţi, botezuri, aniversări, spectacole, cu parastase şi pomeni, iar pentru asta, este nevoie de o locaţie adecvată“, afirmă primarul din Vorţa.

Magdalena Şerban

Deşi criza economico-financiară care afectează întreaga ţară se simte şi la Vorţa, primarul Radu Emil Bureană (foto) speră să reuşească să finalizeze, pe timpul actualului mandat, tot ce şi-a propus.

Centru de Informare Turistică
Cum teritoriul pe care se află situate satele comunei Vorţa este deosebit din punct de vedere al peisajului natural, frumuseţea locurilor având un real potenţial turistic, edilul şef şi consiliul local au ajuns la concluzia că acest potenţial turistic trebuie exploatat şi promovat eficient, pentru binele comunităţii locale. Dar cum bugetul local nu putea suporta costurile unui proiect serios menit să promoveze turismul în satele comunei, s-a apelat la fondurile europene. Astfel, a fost demarat un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 200.000 euro, pentru înfiinţarea unui centru de informare turistică în satul Vorţa, proiect axat pe Măsura 313. Inaugurarea unui Centru de Informare Turistică în comună constituie un factor în plus de stimulare a activităţilor turistice, în care vor fi angrenaţi tot mai mulţi localnici. „Facem tot posibilul ca locuitorii comunei noastre să răspundă în mod pozitiv la ceea ce administraţia locală îşi dă silinţa să materializeze. Sunt investiţii de mare valoare şi un semn bun, că Dumnezeu nu ne-a uitat credinţa“, mărturiseşte Radu Emil Bureană, primarul comunei Vorţa. Proiectul a fost depus şi se aşteaptă acum etapele de evaluare.

Măsurile de austeritate creează mari probleme
Una din cele mai grele probleme în faţa căreia este pus primarul comunei Vorţa este legată de măsurile de austeritate stabilite de actualul guvern, mai exact, cele privind reducerea locurilor de muncă. Şi edilul şef dă doar un singur exemplu în acest sens: „Avem doi fochişti pentru cele două şcoli din comună (o şcoală cu clasele I – IV şi una cu clasele I – VIII). După noile reglementări, suntem nevoiţi ca aceştia să fie trecuţi la jumătate de normă. Cum pot eu să-i privesc în ochi pe aceşti oameni şi să le spun că vor trebui de acum încolo să se descurce cu un salariu de 200 de lei pe lună şi să facă, pe lângă ceea ce le presupune postul, şi servicii de curăţenie” se întreabă, indignat, Radu Emil Bureană. Totuşi, în ciuda tuturor greutăţilor, acesta îşi păstrează credinţa în mai bine: „sănătate să ne dea Dumnezeu, că restul le rezolvăm noi cumva“.