Carmen Cosman

Oficialii Consiliului Judeţean sunt în alertă, din cauza codului galben de ninsori şi viscol. Deocamdată, nici un drum judeţean nu este blocat, dar situaţia se poate schimba de la o oră la alta.

Ţinutul Pădurenilor este sub nămeţi, iar codul galben de ninsori şi viscol, instituit de meteorologi poate duce la blocarea căilor de acces cel puţin către o parte din cele şapte comune -  Bunila, Cerbăl, Ghelari, Bătrâna, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa – din Munţii Poiana Ruscă. Deocamdată, nici un drum judeţean nu este blocat, dar situaţia se poate schimba de la o oră la alta. „La ora la care vorbim, nici un drum nu este blocat. S-a reuşit şi deblocarea drumului spre Bunila, ultimul care era blocat de mai multe zile. În Ţinutul Pădurenilor este zăpadă mare, iar meteorologii au anunţat că va mai ninge”, a declarat Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Din cauza reliefului muntos, în fiecare iarnă, oamenii din Ţinutul Pădurenilor sunt troieniţi, iar căile de acces sunt sistematic blocate de nămeţi.

Magdalena Şerban

Comuna Lelese este reprezentativă pentru tradiţiile din Ţinutul Pădurenilor. Straiele populare cu un colorit aparte, măsuratul oilor, nedeile şi plăcintele de te lingi pe degete au dus mai departe vestea că aici viaţa e nealterată de vremuri. Cu toate acestea, zona trebuie promovată mai des şi mai puternic decât până acum.

Cultură şi drumeţii pe două roţi
„Vom depune în următoarea sesiune, un proiect pe Măsura 313 (centru de informare turistică). Avem o zonă frumoasă şi tradiţii care ne susţin : peştera de la Cauce, cea de la Runcu-Mare, peştera Mare de la Cerişor, Cheile Runcului, biserici ortodoxe etc. Am delimitat suprafaţa, iar acum, aşteptăm vizita în teren. Ca poziţie, am ales nucleul comunei, lângă căminul cultural. Având o zonă care se pretează, cu precădere, la anumite forme de recreere, considerăm că cel mai bine este să ne axăm pe un turism specializat: cultural şi de drumeţii. Totodată, vrem să înfiinţăm şi un centru de închiriere pentru biciclete. Am şi avut pe partea de concursuri (ciclism), maratonul de cross-country, organizat de DHS, care a presupus parcurgerea vechiului traseu al mocăniţei, ce unea pe vremuri Govăjdia de Zlaşti, ceea ce ne-a inclus automat. Tot la capitolul fonduri externe pentru dezvoltarea infrastructurii, mai avem depus un proiect pe Măsura 125B (drumuri forestiere), în valoare de 1,5 milioane de euro. Drumul de la Runcu Mare este un dezastru şi ne face probleme. Trebuie să-l modernizăm”, a precizat Ciprian Achim (foto), primarul comunei Lelese.

Oaspeţi de-ai casei
Şcolit ca agent de dezvoltare de lectori belgieni din Bruxelles, Ciprian Achim este un primar european. Nu i-a lăsat nici pe străini indiferenţi la posibilităţile ce le oferă zona pădurenilor şi a promovat-o ori de câte ori a avut ocazia. „Chiar în aceste zile, avem o familie din Belgia, în vizită. Oaspeţii au cutreierat peste tot, pentru că le place foarte mult la noi în zonă. Mereu vin. Unii dintre belgieni şi-au cumpărat chiar şi case aici. Au dorit să le restaureze, astfel încât să nu-şi piardă din originalitate şi să se deterioreze în timp”, a mai spus edilul amintit.

Magdalena Şerban

Fructele, legumele, precum şi tot ceea ce înseamnă zootehnie şi ramură agricolă sunt prea puţin valorificate, comparativ cu potenţialul ce-l oferă. Edilii din Lăpugiu de Jos ar demara investiţii în acest sens, însă, deşi nu duc lipsă de idei, nu au banii necesari pentru abordarea unor măsuri concrete.
 

Brand   pădurenesc şi produse eco
Revoltat din cauza vremurilor pe care le trăim, Traian Alin Chiorean (foto), primarul din Lăpugiu de Jos, spune că, totuşi, sunt foarte multe lucruri de făcut acolo unde natura a fost darnică, iar judeţul Hunedoara nu duce lipsă de bogăţie.
„Spre exemplu – argumentează primarul – de primăvara, de când încep să rodească pomii, până la recoltele din toamnă, sunt multe fructe care rămân pe pământ şi se duc, odată cu prima ploaie. Avem mere, care deşi nu se încadrează în standardele comerciale, totuşi sunt lăsate de izbelişte,  când pot fi valorificate altfel, nu doar prin vânzarea directă. Bine că ştiu alţii să le confieze şi să le comercializeze la preţuri mari. Afinele şi zmeura, la fel, iar de ciuperci, să nu mai vorbim, florile de tei din care iese o miere de te lingi pe degete, socul din care se prepară o socată adevărată, nu ca şi cea pe care o găseşti în magazine, toate pot cântări mult, dacă pui preţ pe ele. Acesta este motivul pentru care, făcând parte din GAL-ul  «Ţinutul Pădurenilor»,  alături de alte primării, am promovat, spre implementare, o idee ce mi-o susţin: nu ar strica să facem un centru de colectare pentru fructe de pădure şi din livezile oamenilor, şi pe lângă acesta, poate şi o mică făbricuţă, în care putem să scoatem produsele finite (gemuri, miere etc.), pe care să le branduim cu marca «Ţinutul Pădurenilor», ceea ce poate face ca posibilii clienţi să devină, ulterior, potenţiali turişti. Trebuie să ne punem la punct economic mai întâi, apoi să visăm la turism. Colectarea fructelor de pădure ar fi păcat să nu fie exploatată cu cap, pentru că poate genera venituri şi locuri de muncă pentru comunitate. Trebuie să ne ajutăm noi de noi, pentru că altfel, nu ne ajută nimeni”, a subliniat edilul din Lăpugiu de Jos.

…plus start la proiecte
Sătul să-şi cârpească puşculiţa de la bugetul local, Traian Alin Chiorean a pus piciorul în prag, demarând, spre finanţare de la UE, un proiect pe Măsura 125A, pentru modernizarea drumurilor agricole din comună, iar acum, vrea să-şi mai încerce norocul cu unul destinat potenţialului turistic, pe Măsura 313. “Vreau să obţin bani europeni, pentru a pune bazele unui centru de informare turistică. Suntem poarta de intrare în Banat şi acest lucru poate fi transformat în avantaj”, a încheiat primarul.

Carmen Cosman

Îngropaţi în nămeţi. Aşa sunt zeci de oameni din Ţinutul Pădurenilor, pe care i-a acoperit zăpada. În Vadul Dobrii sau Alun, doar căruţele cu cai mai ajung, iar oamenii nici nu se mai încumetă să iasă din case. Comuna Bunila este sub zăpadă, după ce trei zile a nins aproape necontenit. Ultimul autogreder a fost văzut în zonă săptămâna trecută şi doar până în centrul de comună.

Nici pompierii şi nici salvarea nu mai ajung 
Oamenii spun că aşa e în fiecare an, când cei de la Drumuri şi Poduri Judeţene vin, parcă în silă, după numeroase intervenţii şi rugăminţi. Nici măcar maşina cu pâine nu ajunge de multe ori până la ei şi atunci, sunt nevoiţi să plece pe jos, printre nămeţi, până la Ghelari. „Aproape în fiecare an e la fel. De obicei, intervin după două-trei zile, după ce se anunţă. Pâinea vine foarte greu iarna şi numai cu lanţuri poate ajunge maşina. Pantele de la Ruda şi Ghelari sunt foarte periculoase. Pe panta de la ieşirea din Ghelari nu e nici măcar o lopată de nisip, la fel şi la Ruda, la fel şi la Poieniţa Voinii. Efectiv, nu s-a pus absolut nimic. Măcar dacă aduceau nisip cu sare, îl împrăştiam noi, dar nu au adus. Când ninge, suntem izolaţi”, declară unul dintre consilierii locali din Bunila, Dorel Rădoane.
Localnicii aproape că sunt resemnaţi şi nu cred că  cineva va mai face ceva pentru ei. Cel mai greu este însă pentru oamenii din satele situate şi mai sus, în munte, după centrul de comună. Cei din Alun sau Vadu Dobrii sunt blocaţi complet şi nici măcar salvarea sau pompierii nu ajung la ei. „Dacă e o urgenţă, vin cu căruţa şi calul. Altfel, nu se poate ajunge”, explică situaţia consilierul local.
Drumul dintre Teliuc şi Ghelari a fost deszăpezit abia după-amiază şi numai după ce a intrevenit direct vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Zăpada a fost împinsă de pe carosabil şi a fost împrăştiat  material antiderapant.

Adriana Năstase

Ieri, după-amiază, la Lunca Cernii, au demarat lucrările de modernizare ale drumului judeţean, în lungime de 30,28 de kilometri, care face legătura între mai multe localităţi hunedorene din Ţinutul Pădurenilor şi limita cu judeţul Caraş-Severin.
Acest proiect, a cărui valoare se ridică la 105,37 milioane lei, se realizează cu fonduri nerambursabile, obţinute de Consiliul Judeţean Hunedoara în cadrul Programului Operaţional Regional (POR). Investiţia urmează să se finalizeze în trei ani şi trei luni.
“Obiectivul proiectului este legat de îmbunătăţirea legăturilor între judeţul Hunedoara şi restul Regiunii Vest şi asigurarea unei alternative de conectare la drumurile naţionale şi la reţeaua TEN (E 79 şi E68-Coridorul Pan European IV). Odată finalizate lucrările de modernizare, drumul judeţean amintit va contribui la facilitarea schimbului de mărfuri şi la creşterea mobilităţii forţei de muncă în judeţul Hunedoara şi în Regiunea Vest”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, prezent, alături de primarii comunelor Lunca Cernii şi Teliuc, de alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, la deschiderea lucrărilor.
Constructorul va lucra într-o zonă muntoasă, în care va reface infrastructura rutieră şi va lărgi partea carosabilă a drumului care trece prin localităţile Teliucu Inferior-Topliţa-Dăbâca-Lunca Cernii de Sus-Gura Bordului-limita cu judeţul Caraş-Severin. În cadrul lucrărilor, vor fi înlocuite cinci poduri şi vor fi construite sau modernizate peste 100 de podeţe. Pe marginea drumului vor fi plantaţi 650 de arbori.