Magdalena Şerban

Deşi declarată zonă defavorizată, ceea ce ar putea constitui un atu pentru posibilii investitori, comuna Vorţa nu poate spune că are parte de prea mulţi. Anul 2012 pare să fie totuşi mai darnic, din acest punct de vedere.

“O firmă străină îşi doreşte să investească la noi în comună, într-o carieră de piatră. Reprezentanţii acesteia au prospectat deja terenul şi se pare că au avansat în studiul aferent. Acest lucru ar însemna mult pentru zonă. În primul rând, putem vorbi de un pas în dezvoltarea economică şi mai ales, de noi locuri de muncă. Lumea nu ar mai fi nevoită să alerge în altă parte, făcând naveta, pentru a-şi găsi sau păstra un post, ci ar rămâne la vatră. Plus că poate ar veni şi alţii, din alte localităţi, să lucreze în comuna Vorţa. Aşa că ne punem mari speranţe în această investiţie”, a subliniat Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei Vorţa.
Potrivit acestuia, chiar dacă lumea e săracă, nu uită să dea pe la administraţia locală, pentru a-şi plăti taxele şi impozitele. “Oamenii şi-au achitat cam 80-90 la sută din dările pe anul trecut. Mai sunt şi cazuri când unii deţin case aici, dar locuiesc în altă parte. Ce-i drept, o parte din ei mai uită să plătească, însă  trimitem câte o notificare la adresa la care locuiesc, pentru a-i înştiinţa de restanţe. Nu am avut cazuri de executare silită, la acest capitol am fost indulgenţi. Au fost întârzieri de maximum unu-doi ani. Sperăm să nu avem probleme nici de acum încolo. Lumea e cu bun simţ, nu le place oamenilor să fie catalogaţi ca rău platnici”, a mai completat edilul. Tot acesta susţine că, deşi sumele datorate primăriei sunt destul de mici (conform condiţiilor oferite de zonă), ele pot reprezenta un efort financiar mare pentru cei care chiar nu au bani, pensiile fiind pentru unii, un lux.

Magdalena Şerban

Comuna Vorţa, comunitate cu aproape 1.000 de locuitori, ce trăiesc în aproape 350 de gospodării risipite în şapte sate, se luptă din răsputeri să intre în rândul zonelor cu o infrastructură cât mai bine pusă la punct. Ministerul Mediului i-a întins o mână de ajutor, la fel şi Uniunea Europeană.    

La Vorţa, bugetul local este mai mult simbolic, iar anul acesta, criza economică a redus şi puţinul de până acum. „Chiar dacă bugetul este mai mic decât în 2010, încercăm să-l suplimentăm cu fonduri atrase de la Uniunea Europeană şi de la Ministerul Mediului”, spune primarul Radu Emil Bureană (foto), deloc descurajat de lipsa banilor. Şi bine face, pentru că rezultatele nu au întârziat să apară. “Zilele trecute, am bătut primul ţăruş în noua locaţie, care va însemna un frumos parc, ce-i va bucura atât pe cei mici, cât şi pe părinţii şi bunicii acestora. Amenajarea lui se va face în satul Visca şi are o valoare de aproximativ de 4.000.000 de lei, la baza lui stând fondurile de mediu. Încep deja lucrările, toate celelalte etape fiind finalizate. Va fi un parc de peste 2.000 de metri pătraţi, cu alei, băncuţe, fântână arteziană, locuri de joacă pentru copii, filigorii pentru pensionari, precum şi arbori ornamentali. Această investiţie, alături de proiectul câştigat pe Măsura 322, ce se află în plină desfăşurare (modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor, înfiinţarea unui «after- school» în reşedinţa de comună şi reeditarea festivalului «Primăvara vorţană» – în valoare de 2,5 milioane de euro) şi cel accesat pe Măsura 313 (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică) reprezintă un mare plus pentru dezvoltarea şi modernizarea comunei Vorţa. Cu toate că aceste programe investiţionale ne-au dat bătăi de cap, am alergat să respectăm termenele şi ne-am supus birocraţiei stufoase, caracteristice statului român, acum, când tragem linie, suntem mai mult decât mulţumiţi”, a precizat edilul din Vorţa.

Magdalena Şerban

„Primăvara vorţană” este un festival cu rădăcini adânci în trecut. A adus consacrare comunei, prin talentul cu care formaţia locală de dansuri s-a impus pe scenele judeţului, la baluri sau la competiţii. Tradiţia lui s-a stins acum două decenii, însă nu şi în sufletele celor care l-au păstrat aproape.

Pregătiri pentru anul viitor
„Am avut o formaţie de dansuri foarte bună. La fel şi cea de dubaşi. Aşa era pe vremuri. Acum au mai rămas doar câţiva dintre componenţi, restul părăsind lumea noastră. Cei rămaşi încă mai păstrează secretul jocului popular şi ar fi păcat să nu-l transmită mai departe. Nu se mai ţine lumea de obiceiuri decât la zile mari, de sărbători. La anul, în luna mai, vom striga adunarea la „Primăvara vorţană” şi vom încerca să reînnodăm formaţia de dansuri. Primăria va pune la dispoziţia membrilor acesteia, un spaţiu pentru repetiţii (fie în cadrul şcolii, fie la căminul cultural) şi le va asigura costumele populare, printr-o ramură a proiectului european câştigat pe Măsura 322 (2,5 milioane de euro), ce vizează reînvierea festivalului de altădată şi readucerea în actualitate a tot ceea ce a însemnat el pentru comunitate. Din cadrul lui nu vor lipsi activităţile sportive, împletite cu cele culturale”, a precizat Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei Vorţa.

Valorile de altădată
Mineritul a fost ocupaţia care pe vremuri i-a scăpat de sărăcie pe cei din Vorţa, însă tot el i-a aruncat în sărăcie, atunci când şi-a închis porţile. „Vrem ca printr-un proiect, câştigat pe bani europeni (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică) să punem bazele unei expoziţii cu unelte de minerit, ţinând cont că pe oamenii de la noi îi leagă o viaţă de acest domeniu. De asemenea, mai avem în vedere o expoziţie de costume populare, războaie de ţesut, ladă de zestre, ştergare etc…cam tot ceea ce caracteriza o gospodărie ţărănească în vremurile de demult. Va fi cu caracter permanent, nu doar în timpul festivalului, ca să poată fi vizitată oricând se doreşte. Faptul că suntem o comună mică nu înseamnă, aşa cum s-ar putea crede, că nu avem un trecut bogat”, a spus edilul din Vorţa.

Magdalena Şerban

După ce, în urmă cu puţin timp, edilul comunei Vorţa, Radu Emil Bureană (foto), se plângea că medicii de familie nu prea se înghesuie să urce în frumoasa aşezare, iată că în plină vară, a răsărit soarele şi în vieţile vorţenilor.

De două ori pe săptămână
Bătrâni şi cu probleme de sănătate, localnicii abia mai ştiu cum arată un halat de medic. Despre medicamente şi injecţii, ce să mai vorbim. Doctorul din comună a plecat în străinătate, după ce i-a ajuns cuţitul la os, din cauza sistemului sanitar din ţară. În aceste condiţii, sătenii au rămas fără doctor. Însă, primarul comunei nu s-a lăsat păgubaş şi a bătut pe la multe uşi, doar, doar, îl ajută careva. „Am avut mari necazuri din cauza medicilor care ne ocoleau, pentru că suntem departe de oraş şi banii sunt puţini. Oamenii îşi duc viaţa cu greu la sat, fiind bătrâni şi izolaţi. Copiii le sunt plecaţi pe la oraş, cu greutăţile lor, iar viaţa e cum e. Ceea ce ne luminează zilele este că în sfârşit, cineva ne va ajuta. Un medic din Deva îşi va deschide un cabinet şi la noi în comună. Ideal ar fi ca el să ajungă la noi de două ori pe săptămână şi să vină şi în satul Visca, astfel ca bolnavii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze. Acum e vară, dar iarna ar fi cumplit”, a precizat edilul şef din Vorţa, Radu Emil Bureană.

Magdalena Şerban

Despre comuna Vorţa, se pot povesti multe. Începând cu satele ale căror obiceiuri s-au perpetuat nealterate,  bătrânii ale căror istorioare sfidează anii şi până la schimbările din zilele noastre. Astfel, Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei, nu priveşte în viitor, fără să se lege de trecut.
 

2012, un an al tradiţiilor…
De-a lungul vremurilor, indiferent de greutăţile care le-au apăsat umerii, oamenii nu s-au dat în lături de la a-şi duce mai departe obiceiurile şi deprinderile moştenite din strămoşi. La Vorţa, spre exemplu, chiar dacă bugetul local nu este unul consistent, încrederea în viitor şi în forţele proprii nu pare a lipsi. “Cu părere de rău, trebuie să spun că în acest an, aşa cum era tradiţia de Rusalii, nedeia din satul Visca nu s-a putut ţine. Căminul cultural din localitate, acolo unde se obişnuia să se desfăşoare, se află în plin proces de reabilitare, ceea ce a făcut imposibilă organizarea. Avem certitudinea că la anul, nu doar oamenii vor îmbrăca straie noi, ci şi căminul de aici, pentru că pe acea vreme, lucrările vor fi terminate. Tot referitor la partea de tradiţie şi implicare a comunităţii, vrem ca la anul, să readucem în actualitate sărbătoarea “Primăvara vorţană”, după o pauză de două decenii. Acest demers îl vom realiza în cadrul unei ramuri a programului câştigat pe Măsura 322“, a menţionat Radu Emil Bureană, primarul comunei Vorţa.

…dar şi al modernizărilor
Drumurile agricole din satele Vorţa, Certeju de Jos şi Coaja fac obiectul unui alt proiect european, care s-a depus pentru obţinerea finanţării. „Vrem drumuri agricole care să ne apere de noroi şi să ne permită să le tranzităm mai uşor, iar din acest motiv, ne-am hotărât să încercăm să atragem acel 1.000.000 de euro, pe care UE îl oferă pentru acest gen de proiecte. De asemenea, după ce se va face deschiderea prin drumul judeţean dintre Visca şi Ţebea, am convingerea că se va simţi şi o dezvoltare economică şi turistică a zonei, iar în urma acestei legături, şi investitorii vor deveni mai interesaţi să se orienteze către ceea ce se poate exploata în aceste locuri“, a concluzionat Radu Emil Bureană.

Magdalena Şerban

Dacă bugetul comunei Vorţa nu este prea permisiv pentru realizarea unor investiţii necesare comunei, edilii locali fac tot posibilul să atragă fonduri europene, pentru demararea unor proiecte menite a îmbunătăţi condiţiile de trai ale locuitorilor satelor vorţene. Nu mai contează drumurile dese, stresul şi birocraţia excesivă, dacă rezultatul este pozitiv, motiv pentru care optimismul fiecărui proiect demarat are la bază experienţa precedentului.

Drumuri agricole modernizate…
Doar ce a fost declarat eligibil proiectul pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane euro, vizând modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor satelor, înfiinţarea unui „after-school“ în reşedinţa de comună şi reeditarea festivalului „Primăvara vorţană”, că primarul din Vorţa, Radu Emil Bureană (foto), îşi încearcă norocul cu alte posibile investiţii, ce au la bază tot fondurile europene. Astfel, odată ce va începe noua sesiune, în 5 octombrie, administraţia va depune proiectul „Terenuri pentru exploataţii agricole“, pe Măsura 1.2.5., pentru drumurile agricole  din Vorţa şi Coaja. Proiectul are o valoare de un milion de euro, iar în reuşita acestuia, primarul crede cu tărie: „Drumurile agricole necesită o atenţie deosebită. Fiind o principală activitate locală, agricultura a fost puţin neglijată din punct de vedere investiţional, ceea ce m-a determinat să găsesc unele soluţii de dezvoltare. Anii de criză şi bugetul local redus au constituit o piedică în acest sens. De aceea, ne-am pus toate speranţele în posibilitatea accesării de fonduri şi pe această ramură. Ce folos că avem drumuri agricole, dacă ne mişcăm greoi când le străbatem, indiferent de anotimp?!”, ne spune edilul şef al Vorţei.

…dar şi lăcaş de cult în renovare
În 2007, pe 31 decembrie, sărbătorirea Revelionului nu a fost una prea reuşită pentru locuitorii satului Coaja. Biserica lor de suflet a ars din temelii, din cauza unor defecţiuni la instalaţia electrică. De atunci, oamenii nu mai au o „biserică a lor’’, dar credinţa în Dumnezeu le-a oferit mereu convingerea că nu se va mai scurge mult timp şi vor avea iar un lăcaş sfânt, unde să-i mulţumească şi să se roage Celui de Sus.
„Am început această construcţie de la zero, efectiv din temelie. Pentru că biserica a ars îm totalitate. Am finalizat acoperişul, iar acum, suntem la partea de iluminat, însă, ne înfioară gândul că vom ajunge la amenajările interioare, la pictură sau la tot ceea ce ţine de interiorul ei. Nu mai avem bani. Cei primiţi de la Consiliul Judeţean, pe lângă puţinul din bugetul local, ne-au ajutat foarte mult, însă, acum ne punem problema cum am putea finaliza lăcaşul. De aceea, cu acest prilej, vreau să-i rog pe cei care, cu suflet mare şi cu credinţă, ne pot ajuta financiar, chiar şi în aceste vremuri grele, să o facă. Sunt convins că rugăciunile credincioşilor de aici nu vor fi puţine, drept răsplată. De trei ani, ne chinuim să le readucem biserica înapoi, dar banii s-au dovedit mereu o mare problemă’’, ne mărturiseşte Radu Emil Bureană.
Comuna Vorţa se numără printre aşezările al căror grad de sărăcie este unul ridicat, toată bogăţia de aici fiind dată de natură şi sufletele oamenilor. Însă, cu toate vremurile grele prin care au trecut şi trec, vorţenii nu şi-au pierdut bunătatea şi ospitalitatea.

Magdalena Şerban

Deşi criza economico-financiară care afectează întreaga ţară se simte şi la Vorţa, primarul Radu Emil Bureană (foto) speră să reuşească să finalizeze, pe timpul actualului mandat, tot ce şi-a propus.

Centru de Informare Turistică
Cum teritoriul pe care se află situate satele comunei Vorţa este deosebit din punct de vedere al peisajului natural, frumuseţea locurilor având un real potenţial turistic, edilul şef şi consiliul local au ajuns la concluzia că acest potenţial turistic trebuie exploatat şi promovat eficient, pentru binele comunităţii locale. Dar cum bugetul local nu putea suporta costurile unui proiect serios menit să promoveze turismul în satele comunei, s-a apelat la fondurile europene. Astfel, a fost demarat un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 200.000 euro, pentru înfiinţarea unui centru de informare turistică în satul Vorţa, proiect axat pe Măsura 313. Inaugurarea unui Centru de Informare Turistică în comună constituie un factor în plus de stimulare a activităţilor turistice, în care vor fi angrenaţi tot mai mulţi localnici. „Facem tot posibilul ca locuitorii comunei noastre să răspundă în mod pozitiv la ceea ce administraţia locală îşi dă silinţa să materializeze. Sunt investiţii de mare valoare şi un semn bun, că Dumnezeu nu ne-a uitat credinţa“, mărturiseşte Radu Emil Bureană, primarul comunei Vorţa. Proiectul a fost depus şi se aşteaptă acum etapele de evaluare.

Măsurile de austeritate creează mari probleme
Una din cele mai grele probleme în faţa căreia este pus primarul comunei Vorţa este legată de măsurile de austeritate stabilite de actualul guvern, mai exact, cele privind reducerea locurilor de muncă. Şi edilul şef dă doar un singur exemplu în acest sens: „Avem doi fochişti pentru cele două şcoli din comună (o şcoală cu clasele I – IV şi una cu clasele I – VIII). După noile reglementări, suntem nevoiţi ca aceştia să fie trecuţi la jumătate de normă. Cum pot eu să-i privesc în ochi pe aceşti oameni şi să le spun că vor trebui de acum încolo să se descurce cu un salariu de 200 de lei pe lună şi să facă, pe lângă ceea ce le presupune postul, şi servicii de curăţenie” se întreabă, indignat, Radu Emil Bureană. Totuşi, în ciuda tuturor greutăţilor, acesta îşi păstrează credinţa în mai bine: „sănătate să ne dea Dumnezeu, că restul le rezolvăm noi cumva“.