Nicolle Ebner

Primarii liberali hunedoreni vor reclama la Consiliul Europei, încălcarea fără precedent a autonomiei locale, prin impunerea de către Guvernul Boc a ordonanţelor nr. 55/2010 – privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, nr. 63/2010 – stabilirea numărului de angajaţi în primării, precum şi a Legii nr. 118 din 2010 – cu privire la unele măsuri necesare, în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Cele trei acte normative dau administraţiile locale peste cap, transformând primarii în nişte bieţi conţopişti de birou, adică, în imposibilitate de a-şi duce mandatul la capăt. Edilii liberali din judeţ susţin că nu sunt împotriva reducerii cheltuielilor, numai că, ele trebuiau făcute în urma unor studii şi, obligatoriu, cu consultarea asociaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale şi a consiliilor judeţene.

„Cel mai tâmpit executiv din ultimii 20 de ani”
„Efectele măsurilor le suportăm noi, iar angajaţii statului se lăfăiesc, pentru că sunt clientelă politică. Îşi bat joc de noi, toţi. Au redus 32 de posturi de secretari de stat, dar toţi şi-au găsit locuri călduţe, cu aceleaşi salarii, şi Boc spune că a făcut o reducere de 110.000 de euro. Gargară la fraieri. Toţi cei 42 de subprefecţi şi-au găsit, şi ei, posturi călduţe. Simulează doar că fac reduceri şi nouă, administraţiilor locale, ne dau în cap. Direcţia de finanţe ne-a luat, fără să ne întrebe nimic, fondurile de investiţii de pe trimestrul III şi le-a mutat în trimestrul IV. Cum să faci aşa ceva, fără să întrebi? Din anul 1990 şi până acum, este cel mai tâmpit guvern pe care l-am putut vedea”, declară revoltat, primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto).

„Serviciile nu trebuie afectate”
„Dacă în UE, principiile autonomiei locale sunt «tabu»”, în România, „a apărut acest nefericit Guvern Boc, care, pur şi simplu, desfiinţează autonomia locală. Vom face scandal la Consiliul Europei, pentru că, un asemenea atentat la autonomia locală este fără precedent”, declară primarul oraşului Simeria, Petru Păun Jura, membru în Comisia instituţională a Congresului puterilor locale şi regionale a Consiliului Europei, unde se analizează toate cazurile de încălcare a autonomiei locale.
„Nu mi se pare normal, dacă tot este autonomie locală, să decidă guvernul şi prefectul de câte posturi am nevoie eu, administraţie locală sau judeţeană, atâta timp, cât lucrăm cu banii noştri, din impozitele şi taxele plătite de hunedoreni. Serviciile nu trebuie să fie afectate de reducerea de personal impusă de Guvern. Este la latitudinea consiliului local să decidă de ce are nevoie ca să-şi desfăşoare activitatea. Altfel, care mai este rolul consiliilor locale sau judeţene?”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara (CJH), Mircea Ioan Moloţ.
În paralel, primarii liberali vor demara o campanie de informare a cetăţenilor, cu privire la adevăratul vinovat pentru nerealizarea proiectelor de dezvoltare şi imposibilitatea prestării de servicii către populaţie.

Nicolle Ebner

Conferinţă de alegeri la PNL Haţeg, fără emoţii şi fără surprize. Liberalii din Haţeg i-au încredinţat lui Nicolae Timiş (foto) un nou mandat de preşedinte al organizaţiei orăşeneşti, Timiş fiind, de altfel, şi singurul candidat pentru această funcţie.

Concurenţă mare pentru funcţiile în Birou
Aşa cum prevăzuse Nicolae Timiş, încă de săptămâna trecută, conferinţa de alegeri programată pentru data de 30 aprilie a fost statutară, şi nu a mai fost necesară reprogramarea ei, pentru data de 1 mai, deoarece la alegeri au participat peste 80 la sută din membrii organizaţiei PNL Haţeg. Cea mai mare concurenţă s-a înregistrat în lupta pentru ocuparea unui poziţii  în Biroul orăşenesc PNL Haţeg, unde, pentru 14 locuri, s-au înregistrat 24 de candidaturi. Data şedinţei de alegeri a noii echipe care va conduce PNL Haţeg a fost validată de către Biroul Judeţean PNL Hunedoara încă din luna ianuarie 2010, data anunţată din timp tocmai pentru stimularea competiţiei în interiorul organizaţiei PNL Haţeg.
Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg, este membru al PNL din 2005, preşedinte al liberalilor din Haţeg din 2006, iar din februarie 2010, vicepreşedinte al filialei judeţene PNL Hunedoara. La conferinţa din 30 aprilie, Timiş a început al doilea mandat de preşedinte al organizaţiei orăşeneşti Haţeg, considerată una dintre cele mai importante şi disciplinate organizaţii liberale din judeţul Hunedoara.

Nicolle Ebner

Consiliul Local Haţeg nu şi-a dat acordul pentru comasarea şcolilor din oraş, aleşii locali nefiind de acord cu restructurarea impusă de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara, atâta timp cât administraţia locală suportă toate cheltuielile aferente întreţinerii şi funcţionării unităţilor.

„Ai elevi proşti, ai conducători proşti”
„Nu ne-am dat acordul pentru comasare. Vor să adune 2.700 de elevi sub unica umbrelă a Colegiului Naţional „I.C. Brătianu”, din Haţeg. Dispare concurenţa dintre şcoli, dacă sunt toate în aceeaşi unitate. Ba mai mult, considerăm că nu este corect ca noi, care plătim şi salariile, şi întreţinerea clădirilor, să fim doar consultaţi cu privire la restructurarea învăţământului din comunitatea noastră. Noi susţinem învăţământul din toate punctele de vedere, nu inspectoratul, şi ne pasă de calitatea învăţământului, pentru că de ea depinde viitorul comunităţii. Ai elevi proşti, ai conducători proşti. Şcolile din Haţeg funcţionează din 1968 şi funcţionează bine, numai că noi, românii, suntem învăţaţi să stricăm tot ce merge bine”, este de părere primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto). Acesta este de părere că restructurarea sistemului de învăţământ trebuia efectuată de jos în sus, iar planificarea decisă de IŞJ Hunedoara este „pompieristică” şi nu reprezintă altceva, decât „o manevră politică, prin care se vrea distrugerea învăţământului haţegan”.
„Cu certitudine este o manevră politică, pentru că altfel nu ar avea de ce să distrugă învăţământul haţegan. La Haţeg, sunt desfiinţate şcoli cu peste 500 de elevi, ca să facă un mastodont de 2.700 de elevi, şi la comune rămân unităţi cu 200 de elevi. Păi, dacă e reorganizare pe verticală, atunci să fie pentru toată lumea. Aşa că, le transmit celor de la putere, jos mâinile de pe învăţământul haţegan!”, mai spune primarul Nicolae Timiş, revoltat că guvernanţii ignoră cu bună ştiinţă deciziile consiliului local, forul ales de locuitori să conducă destinele comunităţii.
Edilul şef al oraşului Haţeg afirmă că, pentru o informare corectă, va trimite un memoriu Ministerului Educaţiei, la care va anexa şi argumentele reale, care nu justifică măsura de comasare a şcolilor din oraş. Nu de alta, dar, vorba primarului, „una se vede de la Deva sau de la Bucureşti, şi alta este realitatea în teritoriu”.

Nicolle Ebner

Primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto), a dat în judecată Inspectoratul Şcolar Hunedoara pentru abuz şi afirmă că aplicarea noilor măsuri ale reformei în sistemul de învăţământ, fără acceptul primarilor, sunt un atentat la autonomia administraţiilor locale. 

Ce spune primarul Nicolae Timiş…
Totul a început de la decizia ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, de reorganizare a centrelor de execuţie bugetară (CEB) la nivelul fiecărui judeţ, ca una dintre soluţiile de reducere a cheltuielilor în sistemul bugetar. Potrivit primarului Nicolae Timiş, prin decizia inspectorului şcolar general, celor două şcoli generale din Haţeg (nr. 1 şi nr. 2) le-a fost retrasă autonomia financiară, acestea intrând sub „tutela” CEB, înfiinţat la Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” din Haţeg. „Le-a luat autonomia financiară fără consultarea primarului şi a directorilor de şcoli, prin dispoziţia inspectorului general Alexandru Lăutaru. E o porcărie. Dacă vor să execute învăţământul, să o facă, dar fără noi, primarii. Să nu scoată castanele din foc cu mâna noastră.  Adică eu, primarul, care dau banii în funcţie de nevoile semnalate de fiecare director de şcoală, nu mai pot să-i dau direct acestora. Sunt obligat să-i dau la CEB Haţeg şi directorul de acolo să dispună, cum vrea el, de banii de la bugetul local. Şi mai vorbeau guvernanţii despre descentralizare şi autonomia locală. Care descentralizare? Care autonomie locală, când ei decid în locul nostru?”, spune nemulţumit Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg. Edilul şef declară că decizia de retragere a autonomiei financiare celor două şcoli generale din Haţeg şi înfiinţarea CEB la liceul din localitate s-a făcut fără avizul primăriei. În consecinţă, la sfârşitul săptămânii trecute, „am depus o întâmpinare la Judecătoria Haţeg şi am trimis o notificare la IŞJ Hunedoara, prin care am cerut anularea înfiinţării CEB Haţeg”, a mai declarat primarul Timiş.

…şi ce spune legea
Şeful învăţământului din judeţul Hunedoara, Alexandru Lăutaru, declară la rândul său, că acuzaţiile primarului sunt nefondate iar acţionarea în instanţă nu are susţinere legală. „Reorganizarea centrelor de execuţie bugetară intră strict în atribuţiile Inspectoratului şcolar iar avizul primăriilor este consultativ. I-am explicat viceprimarului că noi răspundem de execuţia bugetară, noi normăm posturile, şi deocamdată, acestea sunt soluţiile legale de reducere a cheltuielilor bugetare. Într-adevăr, primăriile din mediul rural îşi păstrează rolul de execuţie bugetară. Or, Haţegul, ca oraş, intră sub incidenţa noilor măsuri prevăzute de lege privind reorganizarea Centrelor de Execuţie Bugetară”, răspunde Alexandru Lăutaru acuzaţiilor aduse de primarul Nicolae Timiş.
Inspectorul şcolar general menţionează că este posibil ca de la 1 septembrie 2010, dacă se va înregistra o redresare economico-financiară, fiecare şcoală să aibă propria execuţie bugetară.

Sorina Popa

 În primul an din cel de-al doilea mandat al primarului oraşului Haţeg, acesta a iniţiat peste 300 de proiecte de investiţii. Nicolae Timiş (foto) este pus pe fapte mari şi promite că nu se va opri aici. Asta, deşi consilieri locali PDL din Haţeg sunt tot timpul „Gică Contra” – zice primarul – şi se opun unor lucrări de reabilitări şi dezvoltare a localităţii.

Staţie de transfer deşeuri
„E adevărat că mai sunt multe lucruri de făcut. Niciodată nu se va termina munca, dar avem şi realizări. Vorbim de 300 de proiecte, printre care reabilitarea spaţiilor de învăţământ, a celor din sănătate, proiecte sociale şi culturale. S-au modernizat străzi din oraşul nostru, am realizat canalizarea pentru localităţile componente ale oraşului. Vorbim de proiecte de alimentare cu apă, de lucrări la sistemul de colectare selectivă şi depozitare a deşeurilor”, spune primarul Haţegului, Nicolae Timiş.
Aici s-au obţinut finanţări de la Fondul de Mediu pentru realizarea proiectelor de introducere a apei şi canalizării în Silvaşu de Jos şi Nălaţi, precum şi pentru epurarea apelor în aceste localităţi. La Haţeg s-a realizat o staţie de transfer deşeuri care deserveşte 12 localităţi şi aproximativ 40.000 de locuitori, proiect necesar pentru îmbunătăţirea calităţii solului.

100 de autorizaţii de construcţii
Tot la Haţeg s-a încercat o extindere a spaţiilor verzi prin cuprinderea în proeictele de reabilitare a străzilor a unor scuaruri şi aliniamente stradale. De asemenea, tot în acest prim an din al doilea mandat de primar al lui Nicolae Timiş, a fost reabilitat Parcul Copiilor. În perioada iunie 2008-iulie 2009, la Primăria Haţeg s-au eliberat 157 de certificate de urbanism, 100 de autorizaţii de construcţii şi şapte documentaţii de urbanism.
Primarul Nicolae Timiş susţine că mai are multe de făcut, iar planurile sale pentru locuitorii Haţegului sunt mari.

Nicolle Ebner

 Două dintre proiectele depuse de Primăria Haţeg au trecut de etapa eliminatorie, fiind declarate eligibile de către Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Declaraţia aparţine primarului oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto), care speră ca proiectele destinate comunităţii să nu se „piardă pe traseu”, din considerente politice.

 Accent pe şcoală şi drumuri
Primarul Nicolae Timiş spune că a primit de la ADR Vest două scrisori de acceptare a finanţărilor solicitate pentru dotarea şi modernizarea Colegiului Naţional din Haţeg şi reabilitarea străzilor urbane de pe raza oraşului. „Este vorba de o finanţare de la Uniunea Europeană în valoare de 11 milioane de euro, bani solicitaţi pe baza a două proiecte. Unul dintre ele vizează reabilitarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ şi a bazei sportive aferente Colegiului Naţional din Haţeg, iar al doilea proiect, mult mai valoros, priveşte asfaltarea străzilor de pe raza oraşului. Ambele proiecte au fost declarate eligibile şi au trecut în etapa de evaluare tehnică şi financiară”, a declarat primarul Nicolae Timiş.

Politicul-factorul decisiv
Potrivit sursei mai sus citate, evaluarea proiectelor se va face de către evaluatori independenţi din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. „Sperăm să nu se intervină politic iar locuitorii oraşului Haţeg, adevăraţii beneficiari ai proiectelor, să aibă de suferit, adică să fie pedepsiţi pentru că au avut încredere şi au ales în fruntea lor un primar liberal”, îşi exprimă temerile edilul şef al oraşului Haţeg.