Carmen Cosman

O veste bună vine acum, la final de an, pentru locuitorii oraşului Haţeg. Au finalizate lucrările la staţia de epurare care va deservi localitatea. Este vorba de o adevărată uzină, care funcţionează fără probleme, chiar dacă Haţegul îşi va dubla în viitor numărul de locuitori.

Să vină ministrul Mediului
Aşa cum a dat asigurări primarul Haţegului, Nicolae Timiş (foto), staţia de epurare a fost finalizată înainte de termen. Aceasta poate oricând să intre în funcţiune, dar la inaugurare este aşteptat şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Conform convenţiei încheiate cu Ministerul Mediului, staţia de epurare ar fi trebuit terminată anul viitor în septembrie, însă acum, vorbim despre încă  un proiect finalizat cu succes. „Practic, putem oricând să o punem în funcţiune. Aştept însă să vedem dacă ministrul Mediului, Laszlo Borbely, cu care am luat legătura, va putea să fie prezent la inaugurare”, a declarat Nicolae Timiş, primarul Haţegului. Noua staţie de epurare este ca o uzină şi va fi deservită de ingineri specialişti şi operatori, care vor fi trimişi la cursuri de specializare. Iar după ce va fi pornită şi îşi va face toate ciclurile necesare, va putea funcţiona la capacitatea proiectată.

Printre cele mai moderne din ţară
Staţia de epurare este printre cele mai moderne din ţară şi cea mai modernă din judeţ şi este prevăzută să deservească o populaţie de 25.000 de persoane. Conform datelor tehnice, aceasta ar funcţiona la parametri optimi şi dacă Haţegul îşi va dubla în viitor numărul de locuitori. Noua staţie de epurare are o treaptă mecanică şi una biologică, renunţându-se la cea chimică, iar în acest fel, s-a eliminat şi pericolul unor poluări accidentale. Altfel spus, apele reziduale pot fi epurate la parametri impuşi de normele europene de mediu, doar prin cele două trepte.

Carmen Cosman

Medicii de la Spitalul Orăşenesc Haţeg ar putea lua salariile cu întârziere, din cauza consilierilor PDL, care nu s-au prezentat la şedinţa de consiliu convocată tocmai pentru banii acestora şi sumele pentru medicamente.

Consiliul Local Haţeg ar fi trebuit să aprobe rectificarea bugetară, aşa încât să aloce bani pentru plata salariilor cadrelor medicale, banii pentru medicamente, ori plata utilităţilor la Spitalul Orăşenesc Haţeg. „Am convocat o şedinţă de consiliu de îndată, dar consilierii PDL nu au venit şi, din acest motiv, nu s-a întrunit cvorumul. Am mai convocat încă o şedinţă, pentru vineri, ca să se poată plăti salariile medicilor”, a declarat primarul Haţegului, Nicolae Timiş (foto). De asemenea, de la şedinţă a lipsit şi preşedintele PNL Haţeg. De precizat că salariile ar trebui plătite în data de 15, însă luna aceasta ar putea întârzia, pentru că rectificarea bugetară trebuie comunicată la Finanţe, iar apoi ajunge la Trezorerie. Suma necesară este de 550.000 de lei, dar banii sunt alocaţi de către Casa de Asigurări de Sănătate. Bugetul a  fost stabilit doar pe nouă luni şi, din acest motiv, sumele rectificative trebuie aprobate lunar, până la finele anului.

Carmen Cosman

Spitalul Orăşenesc din Haţeg are, de ieri, un modern Compartiment de Primire Urgenţe, care corespunde tuturor normelor în vigoare. O investiţie cifrată la aproximativ 500.000 de lei pentru unitatea medicală, ce deserveşte aproximativ 45.000 de oameni.

Doar din resurse proprii
Primăria oraşului Haţeg a fost sărită de la fonduri de către Guvern, iar Consiliul Judeţean Hunedoara a alocat, în acest an, exact zero lei. Chiar şi aşa, însă, administraţia publică dovedeşte că se poate descurca şi cu resursele proprii, iar marţi, a inaugurat Compartimentul de Primire Urgenţe, refăcut din temelii. Un eveniment care a strâns laolaltă cadrele medicale de la Spitalul Orăşenesc Haţeg, reprezentanţii administraţiei publice locale, dar şi pe cei de la judeţ.

Al treilea obiectiv important    
“Evenimentul de astăzi este al treilea care se întâmplă la Haţeg. Am deschis, în primăvară, o Secţie de Neonatologie nouă, am dat drumul la RMN şi astăzi, la Compartimentul de Primire Urgenţe. Vreau să vă spun că acest Compartiment respectă toate normele în materie. În primul rând, l-am recompartimentat, am refăcut instalaţiile de încălzire şi, nu în ultimul rând, vorbim despre dotarea acestuia”, a declarat primarul oraşului, Nicolae Timiş.
O investiţie de 500.000 de lei, suportată de la buget şi din sponsorizări, iar lucrările au fost realizate în regie proprie, tocmai pentru a nu creşte costurile de execuţie. Practic, putem spune că acest Compartiment de Primire Urgenţe a fost refăcut din temelii, în conformitate cu cerinţele UE şi cu materiale aprobate de Ministerul Sănătăţii. Pe lângă refacerea circuitelor, s-a mai amenajat o secţie de Urgenţe Pediatrie, cu circuite separate, a fost amenajată o cameră “zero”, pentru cazurile extrem de grave, o cameră de stabilizare, mai multe saloane pentru internări de o zi, o recepţie pentru pacienţi, un cabinet de chirurgie, unul de ghipsare, un salon pentru comele alcoolice şi unul pentru bolnavii care mor în spital, precum şi o sală de aşteptare. Nici personalul medical nu a fost lăsat deoparte şi a fost amenajat un cabinet pentru asistente, unul pentru medicul coordonator şi unul pentru garda de la urgenţe. În plus, au fost puse la punct toate băile de la Compartimentul de Primire Urgenţe (CPU).

S-au investit deja două milioane de lei
Per total, investiţiile din acest an se cifrează la aproximativ două milioane de lei, însă lucrările vor continua în perioada următoare, pentru că mai sunt destule de făcut, după cum spune primarul Nicolae Timiş. Şi acesta precizează că în scurt timp, la Spitalul Haţeg, va fi amenajat şi un helioport, pentru elicopterele SMURD, care să preia cazurile grave, pentru a fi transportate la Timişoara. Şi asta, după ce, în primăvară, Spitalul Haţeg a fost la un pas de desfiinţare, ca urmare a unei decizii a Ministerului Sănătăţii.
Prezent la acest eveniment extrem de important pentru toată Ţara Haţegului şi nu numai, prefectul judeţul Hunedoara, Attila Dezsi, a ţinut să felicite cadrele medicale de aici: “Acum şase ani, încă lucram şi eu în sistemul medical şi ştiu foarte bine cu ce vă confruntaţi. Pentru mine, sistemul sanitar din judeţul Hunedoara este important. Nu a fost o chestie de partizanat faptul că am încercat să ajut Spitalul Haţeg să existe, ci a fost un calcul extrem de logic, ce a luat în considerare atât zona arondată spitalului, cât şi calitatea actului medical şi a serviciilor medicale pe care dumneavoastră le furnizaţi. Vreau să felicit cadrele medicale, fiindcă aţi renăscut ca Pasărea Phoenix, aş putea spune, după o perioadă destul de neplăcută. Vreau să felicit administraţia publică, mai exact pe primarul oraşului, şi managementul spitalului, că şi-au dat mâna şi, iată, unde administraţia publică şi instituţiile locale îşi dau mâna, există şansa să reînvie ceea ce a existat”. La rândul ei, medicul Dumitra Ştefan, directorul DPS Hunedoara, a remarcat importanţa deosebită a Compartimentului de Urgenţe, care, până la urmă, este cartea de vizită a instituţiei medicale. La CPU al spitalului din Haţeg, lucrează trei medici şi doi medici colaboratori, 10 asistente, precum şi mai multe îngrijitoare şi brancardieri.

Sorina Popa

La Haţeg, ministrul Elena Udrea a fost întâmpinată de primarul Nicolae Timiş, care i-a oferit acesteia un tablou şi un buchet mare de trandafiri roşii, la finalul vizitei.
 

Proiect de 5,9 milioane de lei    
 Proiectul pe care edilul Haţegului şi ministrul Dezvoltării l-au semnat, ieri, se referă la „Modernizarea şi echiparea Ambulatoriului integrat al Spitalului orăşenesc Haţeg”. Acesta are o valoare de 5,9 milioane de lei, din care partea nerambursabilă se ridică la 4,5 milioane de lei. Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni. Obiectivele principale ale investiţiei prevăd, printre altele, asigurarea unui nivel optim al stării de sănătate şi al calităţii vieţii populaţiei din zona Ţării Haţegului, echiparea ambulatoriului şi creşterea accesibilităţii pacienţilor la servicii medicale complete.

„Felicit primarul şi echipa sa”
„Aşteptăm de mult timp acest proiect, foarte important nu numai pentru oraşul Haţeg, dar şi pentru întreaga zonă”, a spus edilul şef al Haţegului. Ministrul Elena Udrea l-a felicitat pe primarul Nicolae Timiş pentru acest proiect. „Pentru că aţi aşteptat aşa de mult ca să se realizeze modernizarea ambulatoriului, în compensare, am venit eu să semnez contractul. Spitalul din Haţeg este unul care trebuie să funcţioneze. Proiectul acesta vă va ajuta în investiţiile din oraş, pentru că unele obiective pot fi realizate cu bani europeni. Investiţia este benefică pentru cetăţeni, care vor avea parte de servicii medicale la standarde europene”, a declarat ministrul Dezvoltării.

Ciprian Marinuţ

Echipa de fotbal fete a Colegiului Naţional „I.C.Brătianu” Haţeg, antrenată de profesorul Paul Stănculesc, a cucerit titlul de vicecampioană naţională, în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, la clasele I-IV.
 

Victorii pe linie, până în finală
La Haţeg, fetele din clasele primare sunt mai pasionate de fotbal decât de păpuşi, calculatoare sau desene animate. Drept dovadă, echipa feminină de fotbal a Colegiului Naţional „I.C.Brătianu” Haţeg este medaliată cu argint la ediţia 2011 a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar. Formaţia inventată şi pregătită de profesorul Paul Stănculesc a cucerit titlul de vicecampioană naţională, după ce a fost învinsă în finala turneului naţional al Olimpiadei, desfăşurat la Mogoşoaia, în perioada 11-13 iunie. Fetele din Haţeg au obţinut trei victorii în etapa grupelor, învingând cu 2-1 campioana judeţului Tulcea, cu 2-0 reprezentanta judeţului Iaşi şi cu 3-0 echipa similară din Mureş. Haţegancele au fost învinse, însă în finală, la limită, scor 0-1, de campioana judeţului Bihor, care s-a clasat pe locul I în cealaltă grupă din care au mai făcut parte campioanele din Dolj, Prahova şi  Bucureşti. Echipa din Haţeg a obţinut dreptul de a participa la etapa naţională, după ce a devenit campioană judeţeană şi a câştigat etapa zonală de la Reşiţa, unde au mai participat echipe din judeţele Alba, Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Mehedinţi.

Fotbalul pe pâine
Bazele echipei Colegiului Naţional „I.C.Brătianu” Haţeg au fost puse, la începutul anului şcolar, în urma unei selecţii efectuate în cele două şcoli generale din oraş. „Am vorbit cu învăţătorii să-mi trimită la selecţie fetele care doreau să joace fotbal. Spre surprinderea mea, au venit peste 20. După ce am văzut ce ştiu, am selecţionat o echipă de 9-10 jucătoare. Apoi, am început antrenamentele, câte patru pe săptămână, iar acum, echipa e vicecampioană naţională”, a spus profesorul Paul Stănculesc. Secretul succesului echipei de fotbal fete din Haţeg este ambiţia şi tehnica învăţată în familie de două dintre jucătoare. „La acest nivel cel mai mult contează ambiţia şi determinarea, iar componentele echipei mele sunt ca leoaicele. Un rol important la rezultatele noastre bune l-au avut portăriţa Crina Măran, cu numeroase intervenţii salvatoare şi jucătoarele de câmp Andreea Dumitru şi Miruna Enache, care au o tehnică bună, deprinsă de la fraţii lor mai mari cu care joacă fotbal în faţa blocului”, a explicat Paul Stănculesc.
Lotul echipei Colegiului Naţional „I.C.Brătianu” Haţeg este format din: Crina Măran, Andreea Dumitru, Alina Ancuţa, Anemona Bencău, Sorina Busuioc, Miruna Enache, Elena Radu. Antrenor – prof. Paul Stănculesc.

Cristina Ghenea

În mai puţin de o lună, la Spitalul din Haţeg, va funcţiona un RMN (Rezonanţă Magnetică Nucleară). Este al doilea aparat de acest gen care va funcţiona în judeţul Hunedoara, după cel de la spitalul din Petroşani.

Reparat din banii primăriei
La Haţeg, RMN-ul a fost achiziţionat în urmă cu doi ani, însă, avea o defecţiune, astfel că medicii nu-l puteau utiliza. Potrivit directorului medical al unităţii, dr. Ştefan Iancu (foto), partea de răcire a aparatului avea un defect, iar din această cauză, miezul se supraîncălzea. Aparatul este de performanţă medie. „Din păcate, aproape săptămânal, suntem nevoiţi să trimitem mulţi pacienţi pentru investigaţii la RMN-ul din Petroşani. Cerinţa este mare, este nevoie de asemenea investigaţii medicale”, a declarat dr. Ştefan Iancu. Aparatul a fost reparat de o echipă de specialitate din Germania, iar costurile, de 500.000 de lei, au fost acoperite din bugetul local al oraşului Haţeg, în timp ce câştigurile care vor fi înregistrate în urma funcţionării acestuia vor intra în bugetul spitalului. Personalul din cadrul Secţiei de radiologie a Spitalului din Haţeg va fi instruit până la începutul lunii iulie.

Andreea Lazăr

Repartizarea de către Consiliul Judeţean (CJ) a banilor din taxa pe valoare adăugată şi cota de 21 la sută către primăriile hunedorene a creat nemulţumiri în unele localităţi. Din cele 69 de administraţii locale din judeţ, nouă nu au primit nici un ban. Este şi cazul Primăriei Haţeg, care nu se dă bătută în faţa unei astfel de decizii.

„N-a fost respectată legea”
În cursul zilei de ieri, conducerea Primăriei Haţeg a trimis o notificare către Consiliul Judeţean, prin care cere anularea hotărârii privind alocarea banilor către administraţiile locale. „Nu mi se pare normal ca oraşul Haţeg, care are 11.000 de locuitori, să nu primească nici un leu. Mai mult decât atât, nu a fost respectată legislaţia în ceea ce priveşte alocarea banilor publici. Prima dată, proiectul de buget trebuia publicat într-un ziar de interes judeţean, pentru dezbatere. Abia apoi, bugetul intra în şedinţa Consiliului Judeţean. De asemenea, există şi anumite criterii privind împărţirea banilor din cota de 21 la sută. Or’ preşedintele Mircea Moloţ nu a respectat nici una dintre aceste prevederi. A împărţit banii în funcţie de modul în care a fost sprijinit în campaniile electorale şi se crede vătaf peste banii statului. Am făcut o notificare prin care cerem anularea hotărârii. Dacă în termenul legal de cinci zile, hotărârea nu este anulată, atunci vom ataca decizia consilierilor în contencios administrativ”, a declarat Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg.

„Nu va exista nicio anulare”
În replică la afirmaţiile primarului oraşului Haţeg, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, spune că împărţeala banului public a fost una corectă şi nu se va face nici o revenire asupra deciziei. „Eu nu am primit încă nici o notificare, dar sub nici o formă nu voi anula Hotărârea de Consiliu Judeţean. Primarul din Haţeg are tot dreptul să atace în contencios administrativ această hotărâre, dar trebuie să şi
dovedească afirmaţiile. Vreau doar să-i amintesc că Primăria Haţeg a primit, în 2010, cei mai mulţi bani de la Consiliul Judeţean,  740.000 lei doar în luna noiembrie”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Sorina Popa

După ce primarul oraşului Haţeg, liberalul Nicolae Timiş, a anunţat oficial că va candida ca independent în alegerile parţiale din Colegiul Electoral nr. 3 Haţeg, organizaţia judeţeană a PNL a mai primit o lovitură. Primarul liberal al comunei Baru Mare, Daniel Răducanu (foto), a anunţat, ieri, că va candida pe 5 decembrie, la alegerile parţiale pentru Parlament, pentru funcţia de deputat, din partea Partidului Democrat Liberal. Răducanu a fost membru PNL până acum, dar potrivit declaraţiei sale, şi-a înaintat demisia din acest partid.

„A venit timpul să merg în Parlament”
Ieri, într-o conferinţă de presă, susţinută la sediul PDL Hunedoara, edilul şef din Baru Mare a afirmat că „nu am abandonat nici un proiect al comunei, am decis să candidez pentru oameni. Sunt la al doilea mandat de primar, am accesat mai multe fonduri europene, dar a venit timpul să merg în Parlament”.
Daniel Răducanu a declarat că se află în procedură de trecere de la PNL la PDL. Viorel Arion, preşedintele interimar al PDL Hunedoara, a afirmat că „sigur vom câştiga alegerile în Colegiul Haţeg. I-am propus primarului din Baru Mare să candideze din partea PDL, deoarece partidul nostru nu are o reprezentativitate bună în această zonă”.
„E un câştig venirea primarului Daniel Răducanu la noi în partid. El este hotărât să câştige, mai ales că va demisiona din funcţia de edil şef al comunei. Determinarea lui ne dă convingerea că vom câştiga acest colegiu”, a  declarat şi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroşani.

 Sorina Popa

După săptămâni de discuţii, PSD a hotărât cine va candida la alegerile parţiale care se vor desfăşura pe 5 decembrie, în Colegiul 3 Haţeg, pentru postul de deputat. Deşi, iniţial, Mihai Leu era dat drept candidat al PSD-PC pentru Camera Deputaţilor, se pare că fostul campion mondial la box s-a răzgândit şi nu mai vrea să candideze. În aceste condiţii, pesediştii au desemnat-o pe Liliana Ţolaş (foto) drept candidată pentru acest post. 

  Soluţii la probleme
„Astăzi (n.r.-ieri) este ziua soţului meu şi când m-au anunţat că sunt candidata partidului pentru Colegiul Haţeg, am considerat că i-am făcut un cadou frumos la aniversare.  Voi face o campanie electorală din uşă în uşă şi mă bazez pe sprijinul colegilor, pe experienţa şi puterea de muncă a deputatului Laurenţiu Nistor şi pe tinereţea Nataliei Intotero. Mă vor ajuta în campanie şi colegele din organizaţia de femei din judeţele limitrofe. Oamenii din Ţinutul Pădurenilor mă cunosc. Am soluţii pentru multe dintre problemele lor. Fac parte dintre membrii fondatori ai primului GAL (Grup de Acţiune Locală) din judeţ, iar în această toamnă vom aduce prima tranşă a unui proiect, care se ridică la şapte milioane de euro”, a declarat Liliana Ţolaş pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.
Liderul pesediştilor hunedoreni, Laurenţiu Nistor, susţine că doar Liliana Ţolaş a fost propusă de către organizaţia judeţeană a PSD să candideze pentru un loc în Camera Deputaţilor şi nicidecum altă persoană.

Livia Botici

În oraşul Haţeg, 25 de cupluri şi-au sărbătorit „nunta de aur” la sfârşitul săptămânii trecute. Din respect şi din recunoştinţă pentru aceştia, Primăria oraşului le-a făcut cadou o seară de neuitat, împănată cu un spectacol de dansuri şi muzică populară, romanţe şi muzică uşoară. De asemenea, veşnicii îndrăgostiţi au fost recompensaţi cu diplome de onoare, flori şi câte o primă de 100 de lei.

Şi-au reînnoit jurămintele
În premieră pentru un astfel de eveniment, preotul Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Haţeg, Ioan Mihăiescu, a oficiat o ceremonie religioasă specială, în timpul căreia cele 25 de cupluri şi-au reînnoit jurămintele în faţa lui Dumnezeu. Momentul a fost primit cu bucurie de toţi participanţii, care au retrăit, cu lacrimi în ochi, clipa în care, în urmă cu 50 de ani, îşi jurau credinţă veşnică. După acest eveniment, s-a dat startul petrecerii. Înainte de spectacolul folcloric, viceprimarul oraşului Haţeg, Ioan Dabelea, a ţinut să le transmită sărbătoriţilor recunoştinţa şi respectul pe care li-l poartă. „Este o onoare să ne aflăm în faţa unei asemenea asistenţe, formată din persoane ce pot constitui, fără tăgadă, pentru noi toţi, un exemplu de viaţă extraordinar”, a spus, printre altele, viceprimarul Ioan Dabelea.
După încheierea spectacolului folcloric, care s-a desfăşurat în Casa de Cultură a oraşului, invitaţii au continuat petrecerea într-o altă locaţie, unde li s-a pregătit o masa festivă. Alături de cuplurile care au împlinit 50 de ani de la căsătorie, au mai fost sărbătoriţi, de data aceasta de către conducerea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Haţeg, toţi membrii care au împlinit 80 de ani de viaţă. Şi acestora li s-au oferit flori, diplome şi prime băneşti.

Livia Botici

Accesul la Internet nu va mai fi un lucru interzis pentru copiii săraci din oraşul Haţeg, după ce, vinerea trecută, în incinta bibliotecii orăşeneşti, din localitate, a fost inaugurat un Centru Biblionet, de care va putea beneficia oricine, gratuit.

O alternativă pentru tineri
În secolul vitezei, Internetul şi aflarea informaţiilor într-un timp foarte scurt câştigă tot mai mult teren şi din ce în ce mai mulţi adepţi. Din păcate însă, o parte dintre oameni nu îşi permit un abonament la Internet şi un calculator, sau nu au bani nici măcar pentru a plăti contravaloarea unei ore de navigat pe Internet, într-o sală de calculatoare. Aici intră în acţiune Centrul Biblionet. „Indiferent de condiţia socială, de vârstă sau de meserie, în acest centru poate intra oricine. Avem 10 calculatoare, scannere, Internet nelimitat şi softuri noi, adică, tot ceea ce este nevoie pentru a asigura accesul oricui la acest serviciu gratuit. În aceste timpuri, nevoia de cunoaştere este imensă şi cu ajutorul Centrului Biblionet, oricine îşi poate satisface această necesitate. Vrem să oferim o alternativă copiilor, tinerilor, dar şi persoanelor mature şi suntem mândri că am putut să inaugurăm Biblionet-ul, în incinta Bibliotecii Orăşeneşti din Haţeg”, a declarat Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg.
La evenimentul de inaugurare a bibliotecii virtuale, a fost prezent şi Paul Andre Baran, Directorul de Program al Fundaţiei IREX, care a sponsorizat cu echipament tehnic Centrele Biblionet din toată ţara. „Vrem să îi mulţumim domnului primar, pentru că a pus la dispoziţie această locaţie, mai ales pentru că, înainte, ea era ocupată de o societate comercială. Pentru aceşti oameni  (n.r. locuitorii Haţegului) şi pentru ca ei să poată fi informaţi, domnul primar a evacuat acea firmă. Sper ca, o dată cu Centrul Biblionet, locuitorii acestui oraş să vină din ce în ce mai des la bibliotecă”, a declarat Paul Andre Baran.    
Centrul Biblionet de la Haţeg este al 20-lea inaugurat în judeţul Hunedoara, iar până la sfârşitul lunii septembrie, vor fi deschise alte opt. Valoarea totală a proiectului, în judeţul nostru, este de aproximativ 140.000 de dolari.

Livia Botici

După un proces care a durat mai bine de un an de zile, Curtea de Apel Alba Iulia a decis că hotărârea Consiliului Local Haţeg, prin care se interzicea amplasarea antenelor GSM la o distanţă mai mică de un kilometru de oraş şi de satele aparţinătoare, nu poate fi anulată.

Antenele îi îmbolnăveau
În luna aprilie 2009, instituţia prefectului a acţionat în instanţă, în Contencios-Administrativ, Consiliul Local Haţeg, după ce consilierii au emis o hotărâre prin care se interzicea amplasarea antenelor GSM în apropierea zonelor populate din localitate. Prefectura Hunedoara cerea anularea hotărârii, dar, nici Tribunalul Hunedoara şi nici Curtea de Apel Alba Iulia nu au considerat fondată cererea reprezentanţilor Guvernului în teritoriu. Astfel, hotărârea de Consiliu Local este legală şi poate fi pusă în aplicare.
„Consilierii locali au considerat că poziţionarea dispozitivelor GSM deasupra imobilelor pune în pericol sănătatea locatarilor. În acest sens, mai mulţi locuitori ai oraşului Haţeg s-au plâns de oboseală, dureri de cap şi de picioare, cefalee, tulburări de comportament şi afecţiuni ale glandei tiroide. Un alt aspect invocat de hotărârea Consiliului Local Haţeg a fost acela că, autorităţile trebuie să promoveze o atitudine corespunzătoare în legătură cu protecţia mediului. Mai mult, hotărârea în cauză este adoptată pentru a preveni expunerea populaţiei la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 Ghz. De altfel, prin hotărâre, nu se interzice amplasarea acestor antene, ci doar poziţionarea lor în zonele dens populate, dar ele pot fi amplasate în restul zonelor. Foarte important de menţionat este faptul ca nici furnizorii de servicii GSM şi nici populaţia oraşului Haţeg nu au obiecţii asupra executării hotărârii”, a declarat Anca Hălmagi, purtătorul de cuvânt al Primăriei Haţeg.

Livia Botici

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată ieri, Nicolae Timiş (foto), primarul oraşului Haţeg, dar în primul rând, tatăl unei fete de 21 de ani, care a fost arestată pentru trafic de droguri, îi acuză pe cei de la DIICOT de grave abuzuri şi de poliţie politică. Acesta spune că fiica sa nu este vinovată de niciuna dintre acuzaţiile care i se aduc şi că nu merită să stea închisă alături de infractori.

„Am fost avertizat că mi se pregăteşte ceva!”
Dezamăgire, indignare şi multă, multă tristeţe. Asta este tot ceea ce se poate citi în ochii şi pe faţa unui părinte, care ştie că fiica sa este închisă după gratii, pe nedrept. „Am avut un frate care a murit în urmă cu câteva zile, lăsându-mă plin de supărare şi un copil care este arestat, fără ca anchetatorii să aibă o singură probă împotriva sa, după ce toată familia mi-a fost supusă unor umilinţe greu de imaginat. Închipuiţi-vă cum mă simt! Am fost avertizat încă de la începutul anului că cineva încearcă să mă sape. Atunci, în primăvară, am fost la ziua unui ofiţer de informaţii iar, la un moment dat, el s-a apropiat de mine şi mi-a spus: «aveţi grijă, domnule primar, pentru că vi se pregăteşte ceva». La orice m-aş fi putut gândi, dar niciodată nu mi-ar fi trecut prin cap că adversarii mei politici sunt atât de mârşavi şi de lipsiţi de scrupule, încât să lovească exact în fiica mea. Ştiau că, pentru mine, la fel ca pentru orice părinte, cel mai important lucru din lumea aceasta sunt copiii şi m-au lovit unde m-a durut mai tare. Au atacat ceea ce am mai scump pe lumea aceasta!”, spune primarul Haţegului, Nicolae Timiş.

„Ne-au umilit pe toţi”
Nicolae Timiş spune că toata mascarada cu arestarea fiicei sale a fost pusă la cale încă de mult timp şi că totul a fost pregătit în amănunt. „Pe data de 14 august, a murit fratele meu şi, imediat, în 17 august, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica mea. Apoi, la numai două zile distanţă, în data de 19 august, procurorii au primit autorizaţie de percheziţie în casa mea, iar în data de 20, a avut loc înmormântarea. Le spun în această ordine cronologică, pentru ca oamenii să poată să observe că momentul descinderii a fost atent premeditat. După înmormântare, am stat trei zile acasă, iar în momentul în care, luni, am vrut să merg la serviciu, dimineaţa la şase, ne-am trezit cu mascaţii la noi la uşă, bătând cu pumnii şi cu picioarele, de parcă noi eram cei mai mari infractori. Au intrat în casă, mi-au căutat prin lucruri, au umblat prin lenjeria intimă a familiei mele, ne-au umilit cumplit. Cu toate acestea, nu au reuşit să găsească nimic care să o incrimineze pe fiica mea, în afară de o sticluţă, despre care ei spun că ar avea urme de ketamină. De ce nu au găsit tone de droguri, dacă au urmărit-o şi i-au ascultat atâtea luni telefoanele? În momentul percheziţiei, pe toate posturile de televiziune, apărea ştirea despre descinderea în casa primarului. Oare cine a anunţat presa, cine avea interesul ca toată lumea să ne vadă răvăşiţi? De ce această presiune mediatică? De ce dau cu pietre în copilul meu? Pot să răspund tot eu la aceste întrebări. Pentru că incomodez, pentru că cineva vrea să nu candidez pentru postul de deputat şi pentru că nu fac parte din partidul care este la putere. Aceasta este mânăria oamenilor lui Băsescu şi Boc, care sunt în stare de orice pentru un vot. Pot să calce pe cadavre, fără să le pese de nimic, iar aceşti procurori, poliţişti şi judecători sunt cei prin care îşi duc la îndeplinire planurile obscure. Pot să spun că în România, poliţia şi DIICOT fac poliţie politică”, a mai declarat în conferinţa de presă Nicolae Timiş.

„Fata mea nu e vinovată”
Primarul oraşului Haţeg spune că fiica sa se află astăzi după gratii numai din cauză că poartă numele de Timiş. „Dacă fiica mea a greşit cu ceva, să plătească, dar dacă nu a greşit cu nimic, nu pot permite să stea în închisoare numai pentru că se numeşte Oana Timiş. Copilul meu nu face parte dintr-un grup infracţional organizat. Nu a făcut niciodată trafic de droguri, şi nici nu s-a drogat, ci, doar ocazional, a consumat. De la a consuma, până la a te droga, este cale lungă. Singura legătură pe care Oana a avut-o cu toată această mascaradă, şi cu grupul din Petroşani, este aceea că a fost mai demult prietena unui băiat, Andrei Bustan, consumator de droguri. Acum au arestat-o şi este acuzată de trafic de ketamină şi de constituire în grup infracţional organizat. Ce beneficii financiare putea să aibă fata mea de pe urma acestei presupuse activităţi? 20, 30 de lei? Este jalnic ce se întâmplă! Câţi bani a cheltuit statul pentru această operaţiune? Şi pentru ce? Pentru ca un copil nevinovat să fie maltratat psihic, iar tatăl său să fie omorât politic. Acum, Oana este în arest şi se aşteaptă recursul, care bineînţeles, că va fi tărăgănat, pentru ca fiica mea să mai stea după gratii. Tocmai de aceea, s-a şi ales momentul în care este vacanţă judecătorească, iar cazul va fi dat unui magistrat nepriceput, care probabil va respinge recursul şi se va prelungi perioada în care Oana va sta în închisoare”, mai spune Nicolae Timiş.

„Salvaţi zâmbetul Oanei!”
Tatăl, Nicolae Timiş, spune că nu înţelege cum de nişte copii pot fi acuzaţi de consum de ketamină, atâta timp cât substanţa poate fi procurată foarte uşor. „Statul român trebuie să aibă grijă ca ketamina să nu aibă cum să ajungă pe mâinile unor copii, dar atâta timp cât ea poate fi cumpărată foarte uşor de pe toate gardurile, atâta timp cât nimeni nu ia nici o măsură pentru a limita accesul la acest drog, de ce îi condamnă pe aceşti copii? Mă doare că fiica mea a fost legată de aceşti tineri din Petroşani, care probabil că sunt traficanţi de ketamină. Au legat grupul acesta micuţ, de patru persoane din Haţeg, de grupul mare din Petroşani, tocmai pentru ca să intre şi fiica mea la închisoare, şi eu să fiu cel blamat. Indiferent ce se va întâmpla, pentru fiica mea mă voi bate până la sfârşit, pentru că nu pot permite ca ea să plătească nişte poliţe din partea adversarilor mei politici. Chiar şi atunci când Oana va avea 100 de ani, eu tot voi fi lângă ea, pentru a o apăra, este copilul meu şi mă doare enorm nedreptatea care se întâmplă. Tocmai de aceea, am înfiinţat un blog, www.victimeleketamineidinhateg.blogspot.com, acolo unde toată lumea va putea afla adevărul despre toată mascarada făcută de DIICOT, poliţişti, judecători şi adversarii mei politici. Cât de curând, voi înfiinţa şi o asociaţie împotriva victimelor abuzurilor acestor instituţii, pentru că am această forţă de a mă lupta cu sistemul. Consider că dacă nu aş fi fost primar, Oana acum ar fi fost liberă. Nu credeam vreodată că voi ajunge în anul 2010, să fiu vânat politic şi lovit acolo unde mă doare cel mai rău. Oricum, mă voi lupta pentru copilul meu, pentru că ştiu că este nevinovat”, a declarat Nicolae Timiş.

Nicolle Ebner

Consiliul Local Haţeg nu şi-a dat acordul pentru comasarea şcolilor din oraş, aleşii locali nefiind de acord cu restructurarea impusă de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara, atâta timp cât administraţia locală suportă toate cheltuielile aferente întreţinerii şi funcţionării unităţilor.

„Ai elevi proşti, ai conducători proşti”
„Nu ne-am dat acordul pentru comasare. Vor să adune 2.700 de elevi sub unica umbrelă a Colegiului Naţional „I.C. Brătianu”, din Haţeg. Dispare concurenţa dintre şcoli, dacă sunt toate în aceeaşi unitate. Ba mai mult, considerăm că nu este corect ca noi, care plătim şi salariile, şi întreţinerea clădirilor, să fim doar consultaţi cu privire la restructurarea învăţământului din comunitatea noastră. Noi susţinem învăţământul din toate punctele de vedere, nu inspectoratul, şi ne pasă de calitatea învăţământului, pentru că de ea depinde viitorul comunităţii. Ai elevi proşti, ai conducători proşti. Şcolile din Haţeg funcţionează din 1968 şi funcţionează bine, numai că noi, românii, suntem învăţaţi să stricăm tot ce merge bine”, este de părere primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto). Acesta este de părere că restructurarea sistemului de învăţământ trebuia efectuată de jos în sus, iar planificarea decisă de IŞJ Hunedoara este „pompieristică” şi nu reprezintă altceva, decât „o manevră politică, prin care se vrea distrugerea învăţământului haţegan”.
„Cu certitudine este o manevră politică, pentru că altfel nu ar avea de ce să distrugă învăţământul haţegan. La Haţeg, sunt desfiinţate şcoli cu peste 500 de elevi, ca să facă un mastodont de 2.700 de elevi, şi la comune rămân unităţi cu 200 de elevi. Păi, dacă e reorganizare pe verticală, atunci să fie pentru toată lumea. Aşa că, le transmit celor de la putere, jos mâinile de pe învăţământul haţegan!”, mai spune primarul Nicolae Timiş, revoltat că guvernanţii ignoră cu bună ştiinţă deciziile consiliului local, forul ales de locuitori să conducă destinele comunităţii.
Edilul şef al oraşului Haţeg afirmă că, pentru o informare corectă, va trimite un memoriu Ministerului Educaţiei, la care va anexa şi argumentele reale, care nu justifică măsura de comasare a şcolilor din oraş. Nu de alta, dar, vorba primarului, „una se vede de la Deva sau de la Bucureşti, şi alta este realitatea în teritoriu”.

Dan Terteci

Ieri, trei bărbaţi s-au urcat pe acoperişul unui fost cămin de nefamilişti din oraşul Haţeg şi au ameninţat că se aruncă de pe clădirea de patru etaje. Cei trei au ales să procedeze aşa, deoarece proprietarul clădirii, o societate privată, i-a somat să părăsească imobilul unde se aciuaseră ilegal.

Ei fac mizerie, proprietarul plăteşte amenzile
Proprietarul a solicitat evacuarea imobilului, care se află într-o stare jalnică, deoarece vrea să investească în clădire şi să facă acolo un hotel. În plus, din cauza mizeriei făcute de locatarii care stăteau în respectivul bloc, firma proprietară a primit numeroase amenzi de la autorităţile sanitare şi de la primărie. Văzând că oamenii nu vor să părăsească imobilul cu vorba bună, proprietarul a venit ieri, însoţit de oamenii legii, să-i evacueze. Trei dintre cei care urmau să fie evacuaţi s-au urcat pe terasa blocului şi au început să ameninţe că se aruncă în gol. Ba, mai mult, ca tărăboiul să fie mai mare, deoarece apucaseră să vină la faţa locului reprezentanţii presei, „protestatarii” au cerut să se prezinte primarul localităţii, să le dea locuinţe.
„Au venit azi dimineaţă să ne evacueze. Nu avem apă, nu avem curent, dar măcar avem patru pereţi şi nu îngheţăm iarna de frig. Au venit să ne scoată şi de aici. Avem copii, nu avem unde să mergem cu ei. O să ne aruncăm noi de pe bloc şi dacă e cazul, o să aruncăm şi copiii, oricum nu avem nici un viitor“, a declarat unul dintre protestatari. El le-a spus poliţiştilor prezenţi la faţa locului, că se va arunca de pe clădire dacă nu va veni primarul.

După ce a plecat presa, au uitat de protest
În zonă au ajuns jandarmi, poliţişti şi un echipaj de la Ambulanţă. Oamenii legii au început să-i convingă pe bărbaţi să coboare de pe clădire. După o jumătate de oră de stat pe bloc şi după negocieri cu poliţiştii, protestatarii au decis să se lase păgubaşi şi au coborât de pe clădire. Dar, au spus că vor pleca din imobilul jumătate distrus, doar dacă vor primi locuinţe în schimb. Însă, imediat după finalizarea circului, cei trei s-au oprit la o cârciumă, să-şi ungă gâtlejul, care li s-a uscat, probabil, de atâta ţipat.
Poziţia primarului este clară
Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN următoarele, referitor la acest incident: „În  primul rând, eu n-am fost anunţat de această chestiune. Şi chiar dacă eram anunţat, nu puteam interveni, imobilul fiind proprietate privată, iar proprietarul face ce crede de cuviinţă acolo. Ştiu că firma care deţine blocul a luat numeroase amenzi de la autorităţile sanitare pentru mizeria făcută de cei câţiva locatari în interiorul clădirii şi în jurul ei. Mai mult, vecinii au depus dese reclamaţii la Poliţie şi Primărie, deoarece printre persoanele care s-au cazat acolo se află şi oameni certaţi cu legea, care le făceau probleme vecinilor. Numai în primăvară, la rugămintea proprietarului clădirii şi fiindcă zona devenise un focar de infecţie, am trimis oameni de la primărie, cu utilaje şi am curăţat locul. Am strâns atunci tone de gunoaie din jurul clădirii şi din interiorul acesteia. Acum, este aproape la fel. Chiar dacă aş avea să le dau locuinţe – dar nu am de unde, deoarece în 20 de ani nu s-a construit nici o locuinţă socială în oraş – nu ştiu dacă aleşii locali ar aproba să dăm locuinţele pe mâna unor asemenea persoane”, a încheiat primarul Haţegului.

Sorina Popa

 În primul an din cel de-al doilea mandat al primarului oraşului Haţeg, acesta a iniţiat peste 300 de proiecte de investiţii. Nicolae Timiş (foto) este pus pe fapte mari şi promite că nu se va opri aici. Asta, deşi consilieri locali PDL din Haţeg sunt tot timpul „Gică Contra” – zice primarul – şi se opun unor lucrări de reabilitări şi dezvoltare a localităţii.

Staţie de transfer deşeuri
„E adevărat că mai sunt multe lucruri de făcut. Niciodată nu se va termina munca, dar avem şi realizări. Vorbim de 300 de proiecte, printre care reabilitarea spaţiilor de învăţământ, a celor din sănătate, proiecte sociale şi culturale. S-au modernizat străzi din oraşul nostru, am realizat canalizarea pentru localităţile componente ale oraşului. Vorbim de proiecte de alimentare cu apă, de lucrări la sistemul de colectare selectivă şi depozitare a deşeurilor”, spune primarul Haţegului, Nicolae Timiş.
Aici s-au obţinut finanţări de la Fondul de Mediu pentru realizarea proiectelor de introducere a apei şi canalizării în Silvaşu de Jos şi Nălaţi, precum şi pentru epurarea apelor în aceste localităţi. La Haţeg s-a realizat o staţie de transfer deşeuri care deserveşte 12 localităţi şi aproximativ 40.000 de locuitori, proiect necesar pentru îmbunătăţirea calităţii solului.

100 de autorizaţii de construcţii
Tot la Haţeg s-a încercat o extindere a spaţiilor verzi prin cuprinderea în proeictele de reabilitare a străzilor a unor scuaruri şi aliniamente stradale. De asemenea, tot în acest prim an din al doilea mandat de primar al lui Nicolae Timiş, a fost reabilitat Parcul Copiilor. În perioada iunie 2008-iulie 2009, la Primăria Haţeg s-au eliberat 157 de certificate de urbanism, 100 de autorizaţii de construcţii şi şapte documentaţii de urbanism.
Primarul Nicolae Timiş susţine că mai are multe de făcut, iar planurile sale pentru locuitorii Haţegului sunt mari.

Nicolle Ebner

 Două dintre proiectele depuse de Primăria Haţeg au trecut de etapa eliminatorie, fiind declarate eligibile de către Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Declaraţia aparţine primarului oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto), care speră ca proiectele destinate comunităţii să nu se „piardă pe traseu”, din considerente politice.

 Accent pe şcoală şi drumuri
Primarul Nicolae Timiş spune că a primit de la ADR Vest două scrisori de acceptare a finanţărilor solicitate pentru dotarea şi modernizarea Colegiului Naţional din Haţeg şi reabilitarea străzilor urbane de pe raza oraşului. „Este vorba de o finanţare de la Uniunea Europeană în valoare de 11 milioane de euro, bani solicitaţi pe baza a două proiecte. Unul dintre ele vizează reabilitarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ şi a bazei sportive aferente Colegiului Naţional din Haţeg, iar al doilea proiect, mult mai valoros, priveşte asfaltarea străzilor de pe raza oraşului. Ambele proiecte au fost declarate eligibile şi au trecut în etapa de evaluare tehnică şi financiară”, a declarat primarul Nicolae Timiş.

Politicul-factorul decisiv
Potrivit sursei mai sus citate, evaluarea proiectelor se va face de către evaluatori independenţi din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. „Sperăm să nu se intervină politic iar locuitorii oraşului Haţeg, adevăraţii beneficiari ai proiectelor, să aibă de suferit, adică să fie pedepsiţi pentru că au avut încredere şi au ales în fruntea lor un primar liberal”, îşi exprimă temerile edilul şef al oraşului Haţeg.