Nicolle Ebner

Consiliul Local Haţeg nu şi-a dat acordul pentru comasarea şcolilor din oraş, aleşii locali nefiind de acord cu restructurarea impusă de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara, atâta timp cât administraţia locală suportă toate cheltuielile aferente întreţinerii şi funcţionării unităţilor.

„Ai elevi proşti, ai conducători proşti”
„Nu ne-am dat acordul pentru comasare. Vor să adune 2.700 de elevi sub unica umbrelă a Colegiului Naţional „I.C. Brătianu”, din Haţeg. Dispare concurenţa dintre şcoli, dacă sunt toate în aceeaşi unitate. Ba mai mult, considerăm că nu este corect ca noi, care plătim şi salariile, şi întreţinerea clădirilor, să fim doar consultaţi cu privire la restructurarea învăţământului din comunitatea noastră. Noi susţinem învăţământul din toate punctele de vedere, nu inspectoratul, şi ne pasă de calitatea învăţământului, pentru că de ea depinde viitorul comunităţii. Ai elevi proşti, ai conducători proşti. Şcolile din Haţeg funcţionează din 1968 şi funcţionează bine, numai că noi, românii, suntem învăţaţi să stricăm tot ce merge bine”, este de părere primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto). Acesta este de părere că restructurarea sistemului de învăţământ trebuia efectuată de jos în sus, iar planificarea decisă de IŞJ Hunedoara este „pompieristică” şi nu reprezintă altceva, decât „o manevră politică, prin care se vrea distrugerea învăţământului haţegan”.
„Cu certitudine este o manevră politică, pentru că altfel nu ar avea de ce să distrugă învăţământul haţegan. La Haţeg, sunt desfiinţate şcoli cu peste 500 de elevi, ca să facă un mastodont de 2.700 de elevi, şi la comune rămân unităţi cu 200 de elevi. Păi, dacă e reorganizare pe verticală, atunci să fie pentru toată lumea. Aşa că, le transmit celor de la putere, jos mâinile de pe învăţământul haţegan!”, mai spune primarul Nicolae Timiş, revoltat că guvernanţii ignoră cu bună ştiinţă deciziile consiliului local, forul ales de locuitori să conducă destinele comunităţii.
Edilul şef al oraşului Haţeg afirmă că, pentru o informare corectă, va trimite un memoriu Ministerului Educaţiei, la care va anexa şi argumentele reale, care nu justifică măsura de comasare a şcolilor din oraş. Nu de alta, dar, vorba primarului, „una se vede de la Deva sau de la Bucureşti, şi alta este realitatea în teritoriu”.

Dan Terteci

Ieri, trei bărbaţi s-au urcat pe acoperişul unui fost cămin de nefamilişti din oraşul Haţeg şi au ameninţat că se aruncă de pe clădirea de patru etaje. Cei trei au ales să procedeze aşa, deoarece proprietarul clădirii, o societate privată, i-a somat să părăsească imobilul unde se aciuaseră ilegal.

Ei fac mizerie, proprietarul plăteşte amenzile
Proprietarul a solicitat evacuarea imobilului, care se află într-o stare jalnică, deoarece vrea să investească în clădire şi să facă acolo un hotel. În plus, din cauza mizeriei făcute de locatarii care stăteau în respectivul bloc, firma proprietară a primit numeroase amenzi de la autorităţile sanitare şi de la primărie. Văzând că oamenii nu vor să părăsească imobilul cu vorba bună, proprietarul a venit ieri, însoţit de oamenii legii, să-i evacueze. Trei dintre cei care urmau să fie evacuaţi s-au urcat pe terasa blocului şi au început să ameninţe că se aruncă în gol. Ba, mai mult, ca tărăboiul să fie mai mare, deoarece apucaseră să vină la faţa locului reprezentanţii presei, „protestatarii” au cerut să se prezinte primarul localităţii, să le dea locuinţe.
„Au venit azi dimineaţă să ne evacueze. Nu avem apă, nu avem curent, dar măcar avem patru pereţi şi nu îngheţăm iarna de frig. Au venit să ne scoată şi de aici. Avem copii, nu avem unde să mergem cu ei. O să ne aruncăm noi de pe bloc şi dacă e cazul, o să aruncăm şi copiii, oricum nu avem nici un viitor“, a declarat unul dintre protestatari. El le-a spus poliţiştilor prezenţi la faţa locului, că se va arunca de pe clădire dacă nu va veni primarul.

După ce a plecat presa, au uitat de protest
În zonă au ajuns jandarmi, poliţişti şi un echipaj de la Ambulanţă. Oamenii legii au început să-i convingă pe bărbaţi să coboare de pe clădire. După o jumătate de oră de stat pe bloc şi după negocieri cu poliţiştii, protestatarii au decis să se lase păgubaşi şi au coborât de pe clădire. Dar, au spus că vor pleca din imobilul jumătate distrus, doar dacă vor primi locuinţe în schimb. Însă, imediat după finalizarea circului, cei trei s-au oprit la o cârciumă, să-şi ungă gâtlejul, care li s-a uscat, probabil, de atâta ţipat.
Poziţia primarului este clară
Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN următoarele, referitor la acest incident: „În  primul rând, eu n-am fost anunţat de această chestiune. Şi chiar dacă eram anunţat, nu puteam interveni, imobilul fiind proprietate privată, iar proprietarul face ce crede de cuviinţă acolo. Ştiu că firma care deţine blocul a luat numeroase amenzi de la autorităţile sanitare pentru mizeria făcută de cei câţiva locatari în interiorul clădirii şi în jurul ei. Mai mult, vecinii au depus dese reclamaţii la Poliţie şi Primărie, deoarece printre persoanele care s-au cazat acolo se află şi oameni certaţi cu legea, care le făceau probleme vecinilor. Numai în primăvară, la rugămintea proprietarului clădirii şi fiindcă zona devenise un focar de infecţie, am trimis oameni de la primărie, cu utilaje şi am curăţat locul. Am strâns atunci tone de gunoaie din jurul clădirii şi din interiorul acesteia. Acum, este aproape la fel. Chiar dacă aş avea să le dau locuinţe – dar nu am de unde, deoarece în 20 de ani nu s-a construit nici o locuinţă socială în oraş – nu ştiu dacă aleşii locali ar aproba să dăm locuinţele pe mâna unor asemenea persoane”, a încheiat primarul Haţegului.

Sorina Popa

 În primul an din cel de-al doilea mandat al primarului oraşului Haţeg, acesta a iniţiat peste 300 de proiecte de investiţii. Nicolae Timiş (foto) este pus pe fapte mari şi promite că nu se va opri aici. Asta, deşi consilieri locali PDL din Haţeg sunt tot timpul „Gică Contra” – zice primarul – şi se opun unor lucrări de reabilitări şi dezvoltare a localităţii.

Staţie de transfer deşeuri
„E adevărat că mai sunt multe lucruri de făcut. Niciodată nu se va termina munca, dar avem şi realizări. Vorbim de 300 de proiecte, printre care reabilitarea spaţiilor de învăţământ, a celor din sănătate, proiecte sociale şi culturale. S-au modernizat străzi din oraşul nostru, am realizat canalizarea pentru localităţile componente ale oraşului. Vorbim de proiecte de alimentare cu apă, de lucrări la sistemul de colectare selectivă şi depozitare a deşeurilor”, spune primarul Haţegului, Nicolae Timiş.
Aici s-au obţinut finanţări de la Fondul de Mediu pentru realizarea proiectelor de introducere a apei şi canalizării în Silvaşu de Jos şi Nălaţi, precum şi pentru epurarea apelor în aceste localităţi. La Haţeg s-a realizat o staţie de transfer deşeuri care deserveşte 12 localităţi şi aproximativ 40.000 de locuitori, proiect necesar pentru îmbunătăţirea calităţii solului.

100 de autorizaţii de construcţii
Tot la Haţeg s-a încercat o extindere a spaţiilor verzi prin cuprinderea în proeictele de reabilitare a străzilor a unor scuaruri şi aliniamente stradale. De asemenea, tot în acest prim an din al doilea mandat de primar al lui Nicolae Timiş, a fost reabilitat Parcul Copiilor. În perioada iunie 2008-iulie 2009, la Primăria Haţeg s-au eliberat 157 de certificate de urbanism, 100 de autorizaţii de construcţii şi şapte documentaţii de urbanism.
Primarul Nicolae Timiş susţine că mai are multe de făcut, iar planurile sale pentru locuitorii Haţegului sunt mari.

Nicolle Ebner

 Două dintre proiectele depuse de Primăria Haţeg au trecut de etapa eliminatorie, fiind declarate eligibile de către Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Declaraţia aparţine primarului oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto), care speră ca proiectele destinate comunităţii să nu se „piardă pe traseu”, din considerente politice.

 Accent pe şcoală şi drumuri
Primarul Nicolae Timiş spune că a primit de la ADR Vest două scrisori de acceptare a finanţărilor solicitate pentru dotarea şi modernizarea Colegiului Naţional din Haţeg şi reabilitarea străzilor urbane de pe raza oraşului. „Este vorba de o finanţare de la Uniunea Europeană în valoare de 11 milioane de euro, bani solicitaţi pe baza a două proiecte. Unul dintre ele vizează reabilitarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ şi a bazei sportive aferente Colegiului Naţional din Haţeg, iar al doilea proiect, mult mai valoros, priveşte asfaltarea străzilor de pe raza oraşului. Ambele proiecte au fost declarate eligibile şi au trecut în etapa de evaluare tehnică şi financiară”, a declarat primarul Nicolae Timiş.

Politicul-factorul decisiv
Potrivit sursei mai sus citate, evaluarea proiectelor se va face de către evaluatori independenţi din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. „Sperăm să nu se intervină politic iar locuitorii oraşului Haţeg, adevăraţii beneficiari ai proiectelor, să aibă de suferit, adică să fie pedepsiţi pentru că au avut încredere şi au ales în fruntea lor un primar liberal”, îşi exprimă temerile edilul şef al oraşului Haţeg.