Magdalena Şerban

Cu o tradiţie de 120 de ani şi un număr actual de peste 1.200 de elevi (de la învăţământul preşcolar, până la cel postliceal), Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu mai scrie o filă în istoria parteneriatelor externe. Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, s-a făcut o trecere în revistă a paşilor ce urmează să fie dezvoltaţi în colaborare cu o şcoală din Turcia.

Program Comenius, bilateral
Având la bază finanţarea Comisiei Europene, programul european Techno-Lang, demarat şi câştigat de Gumushane Turk Telekom Fen Lisesi (Turcia), în parteneriat cu Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu, are o perioadă de implementare de doi ani şi vizează motivarea elevilor pentru a învăţa limbi străine şi a folosi calculatorul, observarea şi analizarea metodelor de învăţare în IT. Partea română beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 24.000 de euro, celei turce revenindu-i suma de 23.000 de euro. „Am ocupat poziţia a cincea din cele 145 de proiecte depuse, respectiv din cele 25 aprobate. Este un succes al echipei profesorale din Geoagiu, care se va răsfrânge asupra elevilor implicaţi, beneficiarii acestuia fiind un număr de 80 de liceeni”, a precizat Ioan Vălean, directorul Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza“, din Geoagiu.

Magdalena Şerban

Recent, la Geoagiu-Băi, s-a desfăşurat consfătuirea naţională a inspectorilor şcolari de educaţie fizică şi sport, a directorilor cluburilor sportive şcolare independente şi a unităţilor de învăţământ cu program sportiv. Au participat profesori de profil din toată ţara, iar o temă aparte a constituit-o posibilităţile pe care le oferă staţiunea în prezent, prin bazele de tratament şi pregătire fizică, precum şi calitatea deosebită a aerului din zonă.

Veştile circulă repede, aşa că Simion Mariş (foto), edilul din Geoagiu, a vrut să le anunţe chiar el. „Începând cu anul 2012, în Geoagiu va funcţiona o bază sportivă modernă, care va permite echipelor aflate în cantonament să se antreneze în cele mai bune condiţii. Mai avem în vedere materializarea, în următoarea perioadă, a construcţiei unei săli de sport şi a unui bazin acoperit, care să ofere diferite facilităţi absolut necesare unui act sportiv de calitate. Era inadmisibil ca multe comune hunedorene să aibă baze sportive, iar noi, ca oraş, să nu avem. Un alt eveniment important  pe care Casa de Cultură «Ioan Budai-Deleanu» din Geoagiu îl va găzdui în data de 23 septembrie este Conferinţa Naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, manifestare aflată sub egida organizaţiei judeţului Hunedoara. La această acţiune, sunt aşteptaţi 400-500 de participanţi, care vor prezenta lucrări având ca temă «echitatea şi calitatea în îngrijirile de sănătate acordate pacienţilor»“, a precizat primarul.

Magdalena Şerban

Sărbătoarea Sfintei Marii, mai precis ziua de 15 august, este o zi mare pentru inimile locuitorilor din Geoagiu şi nu numai, ea fiind dedicată cântecului popular şi totodată, celei care a lăsat în urma ei multă apreciere: interpreta Ileana Rus. Şi în acest an,  sărbătoarea a fost celebrată conform tradiţiei, staţiunea devenind un nucleu al folclorului  românesc.

Act cultural cu rezonanţă turistică naţională
De 12 ani, de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, Staţiunea Geoagiu-Băi strigă prezent la sărbătorire, iar de trei ani, festivalul dedicat îndrăgitei interprete Ileana Rus readuce cântecul popular în inimile localnicilor. „În urmă cu trei ani, pentru prima dată în staţiunea noastră, a avut loc Festivalul Naţional al Românilor de Pretutindeni „Ileana Rus”, în memoria cântăreţei pe care nu dorim să o dăm uitării, talentul ei rămânând alături de noi prin intermediul acestui eveniment. Nu ne-am oprit de atunci, iar de data aceasta, ediţia s-a desfăşurat pe baza fondurilor europene (printr-un proiect câştigat în premieră pentru judeţul Hunedoara, pe Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, din cadrul Programului Regional 2007-2013, în valoare de 635.252 lei). Pe parcursul manifestărilor, staţiunea a înregistrat un număr mare de turişti, veniţi atât de pe meleagurile hunedorene, cât şi din alte părţi, pentru a se alătura celor care serbează sfântul praznic”, a precizat Simion Mariş, primarul oraşului Geoagiu.

Program bogat
În ziua de vineri, s-a desfăşurat prima etapă a concursului destinat soliştilor vocali, dar şi un spectacol  susţinut de nume sonore ale folclorului românesc, ca: Mariana Stoica, Eugen Pistol, Eugen Mihăilă, Nelu-Ban Fântână, Ovidiu Olari, Elena Evsei, Constantin Bahrim, Dumitru Fărcaş  şi  Grupul  Folcloric Ieud. În cea de-a doua zi, a urmat partea secundă a concursului şi o altă seară de folclor, susţinută de artiştii care au performat şi cu o seară în urmă. Emoţiile concurenţilor au atins cote maxime duminică, în cadrul festivităţii de premiere. Marele premiu şi trofeul festivalului au mers la Andreea Haisan, din Bucovina, locul I a fost ocupat de Gabriel Dumitru, din Piteşti, pe locul  II  s-a clasat Luciana Ene,  din Gorj, iar pe locul III, Narcisa Băleanu din Drobeta-Turnu Severin. Seara s-a încheiat cu un concert folcloric susţinut de Ina Todoran, Mirela Mănescu, Ovidiu Homorodean, Ciprian Roman, Mariana Deac, Daniela Răduică, Dumitru Dobrican, Florentina şi Petre Giurgi, Ion Drăgan, Traian Jurchelea,  şi Ansamblul Naţional Transilvania din Baia Mare. Cum deja a obişnuit publicul din Geoagiu, Iuliana Tudor a fost cea care a dat glas prezentării, iar Elise Stan a fost preşedinta juriului. Ieri, de Sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria, ziua a început, Taina Sfântului Maslu şi s-a încheiat, cum era şi firesc, cu un spectacol folcloric cu îndrăgiţi interpreţi de pe Valea Geoagiului.

Magdalena Şerban

Geoagiu îşi ia în serios titulatura de oraş, iar cum din orice urbe nu lipsesc blocurile, nici aici, nu se putea neglija dezvoltarea construcţiei de locuinţe.

Cererile în acest sens curg pe bandă rulantă către edilul oraşului Geoagiu, Simion Mariş (foto). Sunt mulţi tineri al căror vis este să aibă un apartament. “Avem mulţi doritori să închirieze acest tip de locuinţe, ceea ce subliniază în mod cert, necesitatea lor. Ne aflăm în stadiul în care am primit aprobare pentru indicatorii tehnico-economici a două blocuri ANL-uri, urmând finalizarea poiectului. Preconizăm ca din primăvara viitoare, să demarăm lucrările pentru cele două blocuri de nivel P+3E (vizavi de Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu), cu o suprafaţă de  3.287 mp şi cu un număr total de 30 de apartamente (14 apartamente cu o cameră şi 16 cu două camere).  Atribuirea locuinţelor se va face conform criteriilor de selecţie ANL, în vigoare. Valoarea investiţiei este de peste şapte milioane de lei, inclusiv TVA, iar ordonatorul principal de credite este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin ANL (fondurile de la bugetul de stat sunt de 85 la sută plus contribuţia locală de 15 la sută). Este un pas important, atât pentru comunitate, cât şi pentru dezvoltarea zonei, ceea ce nu poate decât să mă bucure. După cum se vede, Dumnezeu ne-a mai surâs încă o dată”, a precizat Simion Mariş.

Magdalena Şerban

Deschiderea sezonului estival din acest an i-a surprins pe toţi cei care au călcat pragul staţiunii Geoagiu-Băi, aflându-se în plin proces de modernizare. Nu degeaba, staţiunii i s-a decernat, la Bruxelles „Premiul de Excelenţă” ca destinaţie turistică, titlu care nu numai că onorează, dar şi presupune menţinerea acestor standarde.
 

Investiţii în infrastructură
Raportându-ne la prezent, lucrările au evoluat şi se îndreaptă către pasul final de execuţie „A fost demarată reabilitarea infrastructurii în tot intravilanul localităţii, în prezent, un procent de aproape 70 la sută din investiţie fiind finalizat. De asemenea, ne putem lăuda cu prima şi cea mai performantă staţie de epurare a apelor uzate, ce va transforma, din nou, pârâul Clocota într-o apă curată. Lucrările la baza sportivă sunt şi ele în desfăşurare (amenajare gazon, vestiare, instalaţie de nocturnă etc.), la fel şi cele de reabilitare, dotare şi modernizare a căminului cultural din Bozeş. Tot pentru Bozeş, am depus un proiect pe mediu, pentru apă şi canal, iar în ceea ce priveşte lucrările la biserica din Geoagiu, acestea sunt pe ultima sută de metri, momentan, ajungându-se la partea de pictură“, precizează Simion Mariş (foto), primarul oraşului Geoagiu.

Festivalul naţional „Ileana Rus” continuă
Sărbătoarea Sfintei Marii, mai precis ziua 15 august, este o zi mare pentru locuitorii oraşului şi nu numai, ea fiind dedicată cântecului popular şi celei care a lăsat în urma ei multă apreciere: interpreta de cântece populare Ileana Rus. „În urmă cu trei ani, pentru prima dată în staţiunea noastră, a avut loc Festivalul Naţional al Românilor de Pretutindeni „Ileana Rus”, în memoria interpretei pe care nu dorim să o dăm uitării, talentul ei rămânând alături de noi prin intermediul acestui eveniment. Pe parcursul manifestărilor, staţiunea s-a bucurat de un număr record de turişti, peste 10.000, veniţi de pe meleagurile noastre, sau din alte părţi, pentru a se alătura celor care serbează sfânta sărbătoare. Anul acesta, prin intermediul fondurilor europene, ne vom putea bucura de acest festival din nou, pe parcursul a trei zile, timp în care ne vor încânta cu glasul lor, îndrăgiţi interpreţi de muzică populară din ţară şi din străinătate. Totodată, în duminica de 26 iunie, la Aurel Vlaicu se va sărbători Ziua Aviaţiei, în memoria celui care a fost pionierul aviaţiei române. Pe lângă slujba de liturghie, va avea loc un miting aviatic, un Te Deum la monumentul aviatorului şi un spectacol folcloric începând cu ora 16”, a mai subliniat primarul.

Magdalena Şerban

Deschiderea sezonului pentru staţiunea Geoagiu-Băi este strâns legată, în fiecare an, de data de 1 Mai. Cum lucrările sunt în  toi, se pare că vara va veni cu condiţii şi mai bune pentru turişti. Peste 100 de muncitori şi zeci de utilaje sunt angrenate în modernizarea staţiunii.
 

,,Să fim europeni”
Degeaba ai băi termale, izvoare cu proprietăţi vindecătoare şi zone de-ţi taie respiraţia, dacă nu ai infrastructură. Edilul oraşului Geoagiu, Simion Mariş (foto), a reuşit să obţină, în premieră în România, o finanţare de peste 20 de milioane de lei, de la Uniunea Europeană, pentru reabilitarea infrastructurii staţiunii. “Îi mulţumesc lui Dumnezeu că ne-a ajutat să avem parte de acest amplu proces de dezvoltare. În general, alimentarea cu apă, canalizarea şi infrastructura sunt esenţiale pentru orice comunitate. Totodată, sunt foarte mulţumit de faptul că lucrările din staţiune se derulează într-un ritm excelent, ţinând cont că au fost patru luni când nu s-a putut lucra. Meritul este al firmei Drupo, al cărei patron, Doru Doda, un om inimos şi care face tot posibilul ca termenul-limită să fie cu adevărat respectat, lucrându-se pe două, chiar trei schimburi. Aşa cum am promis, zona centrală a staţiunii va fi finalizată până în 1 mai. De asemenea, sistemul privat a pregătit hotelurile şi pensiunile, pentru un nou sezon, iar personalul primăriei, împreună cu cei de la Serviciul de gospodărire, au curăţat toate parcurile”, a declarat primarul Simion Mariş.
Pe de altă parte, lucrările de modernizare a Căminului Cultural din Bozeş (demarate prin Compania Naţională de Investiţii) vor fi finalizate în luna august. În urmă cu două săptămâni, s-a finalizat şi canalizarea menajeră în Gelmar şi iar acum câteva zile, a fost terminată şi cea din Aurel Vlaicu.

Unii s-au întors împotrivă
Ca în orice domeniu, există şi nemulţumiri, iar când acestea vin de la cine nu te aştepţi, durerea e pe măsură. “Dacă în urmă cu 11 ani, când am preluat frâiele comunităţii din Geoagiu, aici, apa era livrată de două ori pe zi, acum, lucrurile stau cu totul altfel. Totuşi, cu realizările din toţi aceşti ani, spre surprinderea mea, a şi început o precampanie electorală, astfel că aceia care mai ieri apreciau eforturile administraţiei şi ale mele implicit, acum încep să arunce cu pietre şi să denigreze. Nu ştiu dacă merită să plec urechea la aceste răutăţi voite, pentru că multă lume îmi spune că ar fi păcat ca după ani întregi în care m-am străduit să aduc fonduri şi investiţii majore, după ce staţiunii i s-a atribuit titlul de “destinaţie turistică de excelenţă”, să nu culeg şi roadele, într-un următor mandat”,  încheie Simion Mariş.

Livia Botici

Fiecare dintre noi aude sau vede în fiecare zi, prin presă, cazuri în care făptaşii unor infracţiuni sunt propuşi cu mare tam-tam, de către procurori, pentru a fi arestaţi preventiv. De multe ori, magistraţii nu admit aceste cereri, pentru că anchetatorii nu au destule probe incriminatorii la adresa învinuiţilor, iar cercetarea Parchetului este făcută cu suspectul în stare de libertate. Ei bine, în judeţul nostru, mai exact la Orăştie, procurorii nu iau nici o măsură împotriva unui bărbat de 22 de ani, din oraşul Geoagiu, care a fost prins în flagrant, la furat de cablu telefonic, de şase ori, în ultimele cinci luni de zile.

Fură liniştit în continuare
Tânărul Ilie Macra, în vârstă de 22 de ani, a devenit un cunoscut al poliţiştilor din oraşul Geoagiu, întrucât, în ultima perioadă a fost prins de mai multe ori furând. Prima dată, totul s-a întâmplat în luna aprilie, atunci când bărbatul a sustras aproape doi kilometri de cablu telefonic, şi a lăsat peste 300 de oameni din satele Renghet şi Homorod fără posibilitatea de a lua legătura, telefonic, cu familiile. „Nu mai ştim ce să facem, credeţi-mă că am ajuns în situaţia în care pagubele produse de acest om, împreună cu tovarăşii de furturi, ajung la patru-cinci miliarde de lei vechi. De când a furat o bucată mare de cablu, pe care a topit-o şi a vândut cuprul la fier vechi, bărbatul a mai comis încă vreo cinci fapte de acelaşi gen. Poliţiştii îl prind mereu în flagrant, dar procurorii nu fac nimic pentru a fi arestat. Ne-am săturat ca omul acesta să tot fure cablul, este inadmisibil aşa ceva. Dacă astăzi înlocuim cablul furat, după câteva zile o comite din nou şi iar e lăsat în libertate”, a declarat Simion Mariş, primarul oraşului Geoagiu.

„Nu pot să vă spun dacă l-am propus spre arestare”
Ultima tărăşenie produsă de Ilie Macra s-a petrecut sâmbăta trecută, atunci când acesta a sustras, din nou, o bucată de cablu telefonic. „A fost prins de către jandarmi, în timp ce, ajutat fiind de un alt bărbat, a ars în jur de 200 de metri de cablu
telefonic, pe care l-a furat de pe cinci stâlpi. În scurt timp, dosarul va fi trimis către procurori. Până acum, am mai trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie în jur de cinci dosare, dar eu nu am de unde să ştiu de ce acest om este tot în libertate. De datoria noastră este să îl prindem, nu să-l şi arestăm”, a declarat comisarul şef Ioan Poenar, şeful poliţiei oraşului Geoagiu. Curioşi să aflăm motivaţia procurorului, care până în acest moment nu a cerut arestarea preventivă a hoţului care a produs pagube repetate şi însemnate, nu am primit un răspuns clar. „Avem mai multe dosare în lucru cu privire la acest individ, dar abia după ce vom finaliza cercetările vom putea să vă dăm detalii despre dosare. Eu nu am cum să vă spun dacă am cerut sau nu arestarea preventivă a acestui om, pentru că ar însemna să divulg secrete profesionale. Un răspuns voi putea să vă dau săptămâna viitoare”, a declarat Anca Dobra Sîrb, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie.
Aseară, aproape la ora 21, înainte de închiderea ediţiei, după ce o zi întreagă am insistat pe acest subiect, am fost contactaţi de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Orăştie. „În cursul acestei seri, am luat decizia ca mâine (n.r. /astăzi), să-l prezentăm magistraţilor Judecătoriei Orăştie, pe Ilie Macra, cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Infracţiunea care i se impută acestuia este cea de furt calificat în formă continuată”, a declarat prim-procurorul Anca Dobra Sîrb.

Livia Botici

Deşi, în aparenţă autorităţile se fac că încearcă să stopeze defrişările masive din pădurile ţării noastre, în realitate, mafia lemnului continuă să prospere, în timp ce legile aberante nu fac decât să creeze neplăceri micilor proprietari de păduri. Este una din problemele cu care se confruntă şi primarul oraşului Geoagiu, el încercând să rezolve nemulţumirile oamenilor pe care îi reprezintă.

„birocraţie excesivă”
Spre exemplu, o persoană care are 30 de ari de pădure, nu poate să taie nici un copac, decât dacă se asociază cu altcineva şi să aibă împreună o suprafaţă care să depăşească 100 de hectare. Următorul demers pe care trebuie să-l aibă în vedere proprietarul de pădure pentru a-şi tăia proprii copaci este acela de a-şi face un amplasament şi de a semna un contract cu Ocolul Silvic, pentru ca pădurarii să-i păzească pădurea, bineînţeles, contra unei sume de bani. Apoi, trebuie să facă o cerere, pentru ca o persoană autorizată să vină să marcheze arborii care urmează a fi tăiaţi, care trebuie şi plătită, tot din banul omului. „Aceste condiţii sunt foarte greu de îndeplinit şi în proporţie de 99 la sută, nimeni nu le poate bifa pe toate. Birocraţia românească este excesivă şi nu face altceva decât să îngreuneze traiul de zi cu zi al cetăţenilor. Nu oamenii amărâţi fac defrişări masive, ei nu vor decât să aibă un lemn cu care să se poată încălzi iarna. Sunt foarte supărat pentru ceea ce se întâmplă şi voi face tot ce îmi stă în putere pentru a remedia problemele cu care se confruntă populaţia”, a declarat Simion Mariş (foto), primarul oraşului Geoagiu.

Amendă, pentru că a tăiat din pădurea lui
În cazul în care proprietarii de fond forestier sunt prinşi că nu au făcut toţi paşii despre care vă relatam mai sus, ei sunt amendaţi şi pot ajunge şi la închisoare. „Chiar a existat un caz, în urmă cu puţin timp, când un bărbat, unul dintre cei mai săraci din zona noastră, şi-a tăiat din propria pădure câţiva copaci, pentru a face focul. Când a ieşit cu lemnele din pădure, a fost prins de poliţie şi a luat 1.000 de lei amendă. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă, cumva lucrurile acestea trebuie remediate”, mai spune primarul oraşului Geoagiu.

„Actele trebuie respectate”
Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, şeful Ocolului Silvic din Geoagiu, Nicolae Pascu spune că „legile actuale sunt foarte prost gândite, însă lucrurile trebuie remediate de cei care se află la Bucureşti, întrucât ei au dreptul de a schimba o lege. Până atunci, actele normative trebuie respectate, chiar dacă ele sunt ineficiente şi ne îngreunează munca”.

Nicolle Ebner

 La Geoagiu, se intenţionează realizarea unui centru unic în judeţ, pentru tratarea şi eliminarea poluării aerului şi solului, din cauza dejecţiilor provenite de la porcii, vacile sau păsările din fermele hunedorene.

Centru unic
În discuţie erau trei locaţii, dar în cele din urmă, conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara a optat pentru oraşul Geoagiu. Rămâne de văzut dacă în şedinţa de mâine, aleşii vor fi de acord cu propunerea Executivului, de asociere a CJH cu Ministerul Mediului şi Consiliul Local Geoagiu, în vederea implementării în comun a proiectului respectiv. În judeţul Hunedoara, deşeurile provenite de la porcii, vacile sau păsările din ferme poluează aerul şi solul de pe raza a trei unităţi administrativ teritoriale. Localnicii din Şoimuş, Geoagiu şi Orăştie se plâng de mirosul insuportabil, accentuat în această perioadă de temperaturile caniculare. Spre disperarea localnicilor, de ani de zile, dejecţiile animale provenite de la ferme sunt aruncate la întâmplare, pe malul Mureşului sau pe terenurile din afara localităţilor în care funcţionează fermele de animale şi păsări, fără a fi tratate sau distruse corespunzător. Potrivit directorului coordonator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, Georgeta Barabaş, nitriţii şi nitraţii din deşeuri nu poluează doar aerul, creând un mare disconfort populaţiei, ci şi apa şi solul din zonele respective. Soluţii s-au găsit, însă nu şi banii necesari. Deocamdată, „Ministerul Mediului a găsit o soluţie şi a identificat resursele pentru realizarea unui punct unic în judeţ, pentru tratarea şi eliminarea acestor categorii de deşeuri, care provoacă serioase probleme de disconfort în judeţ, însă ea va putea fi pusă în practică abia peste doi ani”, a declarat Georgeta Barabaş.
Până atunci, localnicilor din zonă nu le rămâne decât să suporte în continuare mirosul şi să verifice în permanenţă calitatea apelor din fântâni.