Compania Naţională a Huilei Petroşani va fi îngenucheată de majorarea redevenţelor la resursele minerale. Sumele de plată sunt extrem de mari, iar CNH, prea săracă să le mai poată suporta.
Guvernul a decis majorarea redevenţelor pentru toate resursele minerale aflate sub incidenţa Legii Minelor, pe lângă cele cuvenite statului din operaţiunile petroliere. Conform hotărârii Executivului, redevenţa pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase a fost majorată de la 4 la sută la 6 la sută din valoarea producţiei miniere. Cele două procente adăugate de statul român vor sufoca CNH Petroşani, care anul trecut a fost oricum nevoită să se descurce, cu toate cheltuielile, fără nici un leu primit ca ajutor de stat sau subvenţie. „Odată cu creşterea redevenţiei la 6 la sută din valoarea producţiei marfă, va fi destul de greu pentru Companie. Nu vom mai putea funcţiona. Încă nu am primit această hotărâre din partea ANRM“, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroşani. În cifre, suma este extrem de mare, pentru că taxa de 6 procente se aplică la suma de 400 de milioane de lei noi, cât reprezintă producţia marfă a Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. (C. Cosman)

Carmen Cosman

Compania Naţională a Huilei Petroşani, ca şi structură independentă, nu va fi inclusă în Complexul Energetic Hunedoara, a anunţat ministrul Economiei şi Comerţului, Ion Ariton.

Doar exploatările viabile
CNH Petroşani este exclusă din complexul energetic din cauza datoriilor, care, spune ministrul Ariton, „ar periclita funcţionarea noii structuri organizatorice”. Aşa că, în urma analizei efectuate de MEC, din Complexul Energetic Hunedoara vor face parte numai minele viabile, staţia de salvare minieră, unitatea de preparare a cărbunelui şi aparatul administrativ. „În urma analizei tehnico-economice a fiecărei exploatări miniere, s-a stabilit că EM Petrila, EM Paroşeni şi EM Uricani, în perioada 2011-2018, vor accesa ajutorul de stat, iar restul unităţilor miniere îşi vor continua activitatea de exploatare a zăcământului de huilă, urmând a fi integrate în noul complex energetic”, a declarat Ion Ariton. Altfel spus, cele trei mine amintite se vor închide, în condiţiile în care subvenţia se poate aloca doar pentru această categorie de unităţi extractive.

Subvenţia, o chestiune de zile
Numai că, anul 2011 a trecut fără ca administraţia minieră să primească vreun leu de la bugetul de stat, nici măcar pentru unităţile miniere pentru care există programe de închidere. CNH a depus documentaţia necesară accesării ajutorului de stat, iar în aceste sume sunt prevăzute şi facilităţile pensionarilor. Însă, subvenţia a existat doar pe hârtie şi nu într-o hotărâre de guvern care să poată fi pusă în practică. Acum, ministrul Economiei anunţă că accesarea ajutorului de stat este doar o chestiune de zile. „Aprobarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive este numai o problemă de durată, datorită regulamentului de aprobare şi emitere a avizului comisiei. (…) Deoarece în cursul anului 2011, Compania nu a beneficiat de ajutor de stat, activitatea s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele, accent punându-se pe asigurarea siguranţei şi securităţii locurilor de muncă, motiv pentru care au fost sistate facilităţile pensionarilor”, a precizat oficialul.

Carmen Cosman

Patru mineri disponibilizaţi de la CNH Petroşani, care au părăsit sistemul la începutul lunii octombrie, şi-au petrecut noaptea în greva foamei, în faţa Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. Alături de ei, alţi câţiva au stat în ger, în semn de solidaritate cu greviştii foamei.  

Nu sunt bani pentru disponibilizaţi
Oamenii au intrat în greva foamei de miercuri seară, nemulţumiţi că nu şi-au primit banii cuveniţi pentru cea de-a doua tranşă a salariilor compensatorii. Ziua de miercuri a început cu o manifestare de protest, desfăşurată în faţa CNH Petroşani, la care au luat parte aproximativ 50 de foşti mineri. Încă de atunci, mai mulţi mineri au ameninţat că intră în greva foamei dacă nu-şi vor primi drepturile cuvenite prin lege, însă directorul general al CNH le-a explicat că nu a primit subvenţia de la Guvern şi nu are banii necesari. Iar veştile de la Guvern nu au fost deloc îmbucurătoare: nu sunt bani pentru plăţile compensatorii ale minerilor disponibilizaţi. Ca urmare, miercuri, în jurul orei 18.00, patru dintre foştii mineri au declarat greva foamei. Oamenii au stat toată noaptea în faţa sediului CNH şi s-au încălzit la un foc făcut în margine de drum. Ieri, la orele prânzului unuia dintre protestatari, în vârstă de 52 de ani, i s-a făcut rău şi a fost dus cu salvarea la spital, unde i s-au administrat perfuzii.

Prefectul a dezamorsat conflictul
La locul protestului a venit, ieri dimineaţă, şi liderul de sindicat Petre Nica, acela care le-a adus greviştilor foamei vestea că nu sunt bani pentru plăţile compensatorii, dar Ministerul Muncii a decis să le aloce câte 1.000 de lei drept ajutoare sociale. Protestatarii au refuzat categoric oferta şi au spus că nu vor decât ce li se cuvine.
Totuşi, în final, după discuţiile avute cu prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, la sediul CNH Petroşani, greviştii foamei au decis să renunţe la protest. Prefectul judeţului Hunedoara i-a asigurat pe protestatari că Guvernul României este preocupat de problematica avută în discuţie şi că astăzi, în cadrul şedinţei de Guvern, se va adopta o hotărâre privind situaţia în care se află aceştia, urmând ca la începutul săptămânii viitoare, persoanele disponibilizate să îşi primească drepturile cuvenite. „Aceasta a fost înţelegerea, să renunţăm la protest. Prefectul este ultimul om în care mai putem avea încredere. Marţi este ultimul termen şi, dacă nu se rezolvă, miercuri reluăm greva şi nimeni şi nimic nu ne va mai opri”, a declarat Sabin Firizoiu, unul dintre protestatari.

Carmen Cosman

Seceta prelungită din România este în beneficiul minerilor din Valea Jiului, care au unde să îşi vândă producţia de huilă şi nu se tem că vor rămâne cu ea pe stoc.
Debitele Jiului de Vest şi de Est sunt extrem de scăzute, iar pe alocuri, albiile aproape au secat. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie spun că aceasta este situaţia la nivelul întregii ţări, iar rezerva de apă în stratul de sol înregistrează valori scăzute şi deosebit de scăzute. Acest lucru afectează direct producţia de energie a hidrocentralelor, dar aduce un plus în ceea ce priveşte termocentralele, care ar putea să acopere această cantitate de energie din sistemul naţional. La ora actuală, atât reprezentanţii Termocentralei Mintia, cât şi cei de la Paroşeni – principalii beneficiari ai huilei extrase din bazinul carbonifer al Văii Jiului -  s-au interesat care va fi programul livrărilor până la sfârşitul anului şi prima perioadă a anului viitor.
„Am primit adrese din partea celor de la Mintia şi Paroşeni, prin care se interesau care va fi programul nostru de livrări. Termocentrala Mintia are un stoc de 350.000 de tone, în timp ce SE Paroşeni are un stoc de 30.000 de tone. Noi suntem pregătiţi să acoperim o creştere de producţie pe final de an de 12.000 de tone/zi, până la 15.000 de tone/zi, faţă de 7.000 de tone/zi în prezent, pentru că la Paroşeni va intra în funcţiune un complex mecanizat şi vor fi deschise şi noi capacităţi de producţie“, a declarat Cristian Nicolescu, director producţie în cadrul CNH Petroşani.

Dana Istudor
În urma programului de disponibilizare, care prevede plecarea a 1.600 de ortaci din sistem, CNH îşi va reduce cheltuielile cu personalul, însă, totuşi, va înregistra pierderi mai mari cu 19 procente faţă de anul 2009.

Pentru investiţii, în 2010, compania are prinsă suma de 33,5 milioane lei, iar cheltuielile cu personalul sunt estimate la peste 523 de milioane de lei. O analiză a CNH estimează că în 2010, pierderile pe care industria minieră le va suferi vor fi mai mari decât în anul anterior, ridicându-se la aproape 680 de milioane de lei. Totodată, în bugetul de venituri şi cheltuieli, CNH Petroşani şi-a planificat pentru 2010 venituri totale de 823,9 milioane lei şi cheltuieli totale de 1,5 miliarde lei.
În privinţa programului de restructurare, Compania Naţională a Huilei din Petroşani a emis ieri preavizele de concediere pentru aproape 1.200 de ortaci. Mare parte din minerii care peste două săptămâni vor ajunge şomeri, s-au înscris pe listele de disponibilizări voluntare, deschise la fiecare unitate în parte la începutul acestei luni. La fel de mulţi se încadrează în baremul pentru pensionare. Un clasament pe fiecare exploatare în parte arată că de la Exploatarea Minieră Lupeni vor pleca 293 de ortaci, urmaţi de angajaţii de la  Petrila, unde deja 213 persoane sunt înscrise pe liste. Alţi 151 de mineri se disponibilizează de la EM Livezeni, 138 de la Lonea, 121 de la EM Paroşeni, 116 de la Uricani şi 70 de la Vulcan. În plus, încă 55 de angajaţi vor părăsi sistemul de la Uzina de Preparare a Cărbunelui, 24 de la Staţia de Salvare Minieră Salvamin Petroşani şi 20 de la sediul administrativ al companiei. Un miner cu o vechime de peste 25 de ani de subteran care se disponibilizează, în perioada celor doi ani în care este asistat de stat prin programele de asistenţă socială, primeşte plăţi compensatorii, şomaj şi venituri în completare de circa 60.000 de lei.