Carmen Cosman

Cu un salariu lunar de 3.000 de lei, inspectorul şcolar general al judeţului Hunedoara, Alexandru Lăutaru (foto), este pe locul 17 la nivel naţional între omologii lui.

Un top realizat de site-ul economic Econtext îl plasează pe Alexandru Lăutaru pe locul 17, în privinţa salariului încasat de la Inspectoratul Şcolar General. La nivel naţional, salariul mediu al unui inspector şcolar general este de 3.130 lei pe lună, deci Lăutaru se plasează sub media naţională. Cel mai bine plătit este Constantin Amarie, inspectorul şcolar general din Teleorman, care încasează lunar drepturi salariale în valoare de 6.756 lei. Pe locul doi în topul salariilor obţinute de profesorii şefi se afla Anca Hodorogea, care conduce inspectoratul şcolar din Cluj, plătită cu 5.697 lei. Pe al treilea loc se plasează Iaşiul, cu un salariu de aproape 5.000 de lei. Cel mai puţin câştigă şeful IŞJ Constanţa,  doar 1.874 lei pe lună.

Cristina Ghenea

Elevii nu mai au nici o şansă să-şi ascundă notele proaste sau absenţele, căci părinţii pot avea acces la cataloage non-stop. Acest lucru este posibil prin implementarea unui proiect de catalog virtual, folosit deja în Colegiul Naţional „Decebal”, din Deva, şi în alte câteva unităţi de învăţământ din judeţ.

La „Decebal”, s-a dat tonul
Încă de anul trecut, câteva clase de la CN „Decebal” din Deva dispuneau de catalogul virtual. Astfel, programul numit „Notis” a trecut printr-o perioadă de verificare, iar în prezent, pentru toate clasele – începând de la clasa I şi până la clasa a XII-a –  se foloseşte această aplicaţie. „Mulţi dintre părinţi sunt plecaţi în străinătate sau au un program încărcat la locul de muncă şi nu dispun de timpul necesar pentru a veni la dirigintele clasei să discute despre note sau absenţe. Cu ajutorul catalogului virtual, părinţii au acces la toată situaţia şcolară a copilului, actualizată zilnic, în jurul orei 15”, a declarat Brînduşa Coman, profesoară la CN „Decebal”. Catalogul poate fi accesat şi de către elevi, nu doar de părinţi, aceştia având fiecare câte un cont şi câte o parolă proprie. Datele sunt stocate pe servere securizate, iar accesul la informaţii este în permanenţă monitorizat.

În curând, în tot judeţul
Potrivit inspectorului şcolar general Alexandru Lăutaru, cataloagele virtuale ar putea fi implementate în toate unităţile de învăţământ din judeţ, în momentul în care se vor găsi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor. „Vom căuta şi sprijinul consiliilor locale, pentru a face posibilă utilizarea acestui serviciu de către toţi părinţii din judeţ, care au copii la şcoală. Până atunci, aplicaţia va fi experimentată în câteva şcoli – pilot, atât din mediul urban, cât şi din cel rural”, a declarat Alexandru Lăutaru.
Cât despre părinţii care nu au acces la internet, sau nu se pricep la utilizarea unui computer, aceştia pot apela la Biblioneturi – bibliotecile virtuale înfiinţate în majoritatea localităţilor din judeţ, unde au la dispoziţie gratuit atât computer şi internet, cât şi un îndrumător care îi poate ajuta.

Carmen Cosman

Au vrut să-şi dubleze veniturile, chiar dacă asta a însemnat să aloce foarte puţin timp activităţii manageriale, însă Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a limitat drastic activitatea la clasă a directorilor de unităţi şcolare.
Directorii unităţilor de învăţământ din judeţul Hunedoara nu mai au voie să efectueze decât maximum 2 ore pe săptămână, în plus, asta pentru a evita situaţiile în care aceştia au ajuns să-şi neglijeze activităţile manageriale. Decizia aparţine Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara. „Au fost directori care au avut şi 18 ore în plus, care le rotunjeau foarte mult veniturile. Este aproape încă un salariu”, a declarat inspectorul şcolar general al judeţului Hunedoara, Alexandru Lăutaru. Hotărârea CA a venit după ce s-a descoperit că, din dorinţa de a câştiga cât mai mult la plata cu ora, unii directori au alocat foarte puţin timp activităţilor specifice. Lăutaru a precizat că nici un inspector din cadrul ISJ nu desfăşoară activităţi didactice plătite suplimentar.

Cristina Ghenea

Şi cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului din acest an s-a dovedit a fi un adevărat eşec. Dintre cei 2.385 de candidaţi hunedoreni care s-au prezentat la examen, doar 450 au reuşit să promoveze.

Aproape 600 nu s-au mai prezentat
Un număr de 2.978 de elevi din judeţ s-au înscris la Bac-ul din toamnă, însă 593 dintre aceştia nu s-au mai prezentat la testare. După cei 14 liceeni eliminaţi din examen săptămâna trecută, ieri a venit rândul celor care nu s-au ţinut de învăţat, să plângă. Asta, deoarece 1.921 dintre elevi, din cei  prezentaţi la examene, nu au luat note de trecere. Printre aceştia, se numără numeroşi liceeni care nu au reuşit să promoveze nici una dintre probele picate în sesiunea din vară. „Am picat în vară la română şi la matematică, dar nici acum nu am promovat. Am luat 4,15 şi 3,70, deci nici nu cred că mai are rost să depun contestaţie”, spune resemnat un elev din Deva.

Promovabilitate de 18,87 la sută
Dacă până în acest an, examenul de maturitate nu prea dădea bătăi de cap tinerilor absolvenţi ai claselor a XII-a, în acest an, ambele sesiuni s-au dovedit a fi un adevărat dezastru. Pe listele afişate ieri la cele opt centre de examinare din judeţul Hunedoara nu apare nici o notă de 9 sau de 10. Cea mai mare notă – 8,81 – a fost obţinută de o elevă de la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu”, din Orăştie. Surpriză, sau nu, locul al doilea, la nivelul judeţului, a fost ocupat, cu nota 8,80, de Tudor Tătar, unul dintre liceenii care a câştigat în instanţă dreptul de a repeta testarea în acest an.

Majoritatea au fost aproape la limită
De altfel, note „mai răsărite” – adică peste 8 – nu au reuşit să primească decât 17 dintre absolvenţi. În rest, majoritatea s-au înghesuit către coada listei şi astfel, 320 de hunedoreni au notele cuprinse între 6 şi 6,99. Cei nemuţumiţi de notă, care au depus contestaţii, stau cu sufletul la gură până miercuri, când vor fi afişate rezultatele finale. Rămâne de văzut câţi dintre aceştia vor reuşi să promoveze ulterior, întrucât cei mai mulţi sunt la zeci de sutimi distanţă de limita de promovare – nota 6. „Din totalul de 1.921 de candidaţi nepromovaţi, 1.744 au luat note mai mici de 5”, a declarat inspectorul şcolar general Alexandru Lăutaru.

Cristina Ghenea

Astăzi este ultima zi de înscriere pentru susţinerea examenului de suplinitor. Potrivit inspectorului şcolar general, Alexandru Lăutaru (foto), candidaţii hunedoreni care optează pentru posturile de suplinitori necalificaţi vor susţine examen în data de 3 august, iar pe data de 4 august, vor da testarea cei care vor să fie încadraţi ca şi suplinitori calificaţi. Rezultatele vor fi afişate pe data de 8 august, fiind urmate de depunerea contestaţiilor, iar notele finale vor fi făcute publice în 11 august.
„În judeţul Hunedoara, este disponibil un număr de 810 posturi şi fracţiuni de posturi, iar până în prezent, s-au înscris pentru examen circa 130 de hunedoreni. Dintre aceştia, majoritatea au fost înscrişi la titularizare, însă, au luat note mai mici de 5 sau nu s-au prezentat la examen. Cu siguranţă, în cursul zilei de astăzi, doritorii se vor înghesui să-şi depună dosarele şi preconizăm ca, în final, să avem în jur de 400-450 de candidaţi”, a declarat Alexandru Lăutaru. Acesta a mai adăugat că surpriza din acest an este că nu se va mai accepta ca un suplinitor care a luat mai puţin de 5 la examen, să predea la clasă. „Nici un candidat cu notă sub 5 nu va mai lucra în sistemul de învăţământ”, a precizat inspectorul. Examenul din 4 august urmează să se desfăşoare la Liceul Teoretic „Traian”, din Deva – singurul centru de examinare din judeţ, în condiţii stricte, sub supraveghere video.

Sorina Popa

Un nou scandal pare să afecteze învăţământul hunedorean, pornit de la obligativitatea directorilor de a alege între funcţia politică şi cea didactică, până pe 25 februarie. Mai mulţi directori din sistemul de învăţământ din judeţ, care au şi funcţii politice, trebuie să aleagă între postul de la şcoală şi cel din partid, potrivit Noii Legi a Educaţiei.

Majoritatea, fără „grade” politice
Potrivit inspectorului şcolar general din judeţ, Alexandru Lăutaru, 80 la sută din cei aproximativ 200 de directori şi directori adjuncţi din şcolile hunedorene şi-au depus deja declaraţiile că nu ocupă funcţii de conducere în partide politice. „Zilele acestea vor trebui să depună şi restul de 20 la sută dintre directori asemenea declaraţii. Cred că tocmai cei 20 la sută dintre ei deţin funcţii de conducere în formaţiuni politice, adică sunt preşedinţi sau vicepreşedinţi la organizaţii locale, şi acum, trebuie să se decidă ce vor face. Până în 25 februarie, situaţiile vor fi întocmite”, a precizat Alexandru Lăutaru.
Unii directori de şcoli au contestat această măsură la Curtea Constituţională, pe motiv că se încalcă dreptul de a fi ales. Directorii care nu vor renunţa la funcţia politică o vor pierde pe cea didactică.
Natalia Intotero (foto), vicepreşedinte al PSD Hunedoara, deţine şi funcţia de director al Colegiului Naţional „Avram Iancu”, din municipiul Brad. „Încă nu m-am decis ce voi face, dar până la termen, voi hotărî. Legea a intrat în vigoare pe 10 februarie şi am avut la dispoziţie 15 zile să decidem. Nu sunt numai eu în această situaţie”, a declarat Natalia Intotero.

În judeţul Hunedoara, nu au ajuns încă formularele privind veniturile extraşcolare pe care le obţin profesorii şi pe care aceştia ar trebui să le completeze pe proprie răspundere. Inspectoratul Şcolar Hunedoara precizează, însă, că nimeni nu poate fi obligat să completeze acele declaraţii.
Nici Direcţia Generală a  Finanţelor Publice Hunedoara, şi nici Inspectoratul Şcolar Judeţean nu au primit formularele pe care ar trebui să le completeze profesorii hunedoreni, privind veniturile extraşcolare, obţinute, în principal, din meditaţii. Solicitarea vine din partea ANAF, iar cadrele didactice ar trebui să declare dacă obţin venituri din meditaţii, activităţi culturale, sportive sau din alte activităţi, după încheierea programului şcolar, dar profesorii nu sunt obligaţi să completeze aceste declaraţii. Alexandru Lăutaru, inspectorul şcolar general al judeţului Hunedoara, a precizat că formularele sunt opţionale şi nici un dascăl nu va fi obligat să le completeze. Nici până acum, profesorii hunedoreni nu s-au grăbit să declare că obţin venituri din activităţi extraşcolare. Mihaela Mănăilă, purtătorul de cuvânt al DGFP Hunedoara, a declarat că în anul 2010, doar 41 de persoane au depus declaraţii cu codul CAEN principal „meditaţii”. (C. Cosman)

Nicolle Ebner

Scandal de proporţii în învăţământul hunedorean. Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara a demarat o anchetă, în care sunt implicate 30 de cadre didactice din judeţ, bănuite că şi-ar fi falsificat mai multe diplome, în vederea obţinerii gradaţiei de merit.

Directorii au semnat ca primarii
Alexandru Lăutaru, inspectorul general al IŞJ Hunedoara, confirmă faptul că 30 din cele 573 de dosare depuse la nivelul întregului judeţ pentru obţinerea gradaţiei de merit, au trezit suspiciuni, astăzi urmând să fie audiaţi, la sediul IŞJ Hunedoara, o parte dintre cei 30 de profesori. Pentru obţinerea gradaţiei de merit, cadrele didactice trebuie să-şi întocmească un dosar, care să cuprindă, printre altele, şi documente potrivit cărora ar fi urmat o serie de cursuri atestate. Se pare că, în urma verificărilor, s-a constatat că unii directori de şcoli au validat dosarele, fără să verifice dacă documentele sunt conforme cu originalul, deşi cu toţii fuseseră avertizaţi să fie foarte atenţi la ce semnează. Dacă nu s-ar fi descoperit falsurile, cadrele didactice ar fi obţinut o gradaţie de merit de 25 la sută din salariu, pe o perioadă de până la cinci ani. „Încă nu putem să ne pronunţăm asupra acestei probleme, ca să dăm un verdict. Abia am început discuţiile cu cei vizaţi”, a declarat Alexandru Lăutaru pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.

Unde duce lipsa de personal…
Tot la capitolul nereguli semnalate de cititori, se confirmă şi faptul că, la evaluarea naţională ce se desfăşoară în perioada 4-12 mai, pentru elevii claselor a VIII-a, din comisii fac parte şi profesorii care au fost sancţionaţi de Ministerul Educaţiei, pentru că anul trecut au acordat, la evaluarea lucrărilor, cu 2-3 puncte mai mult. În judeţul Hunedoara, în 2009, au fost sancţionaţi 22 de cadre didactice, însă numai şase dintre acestea au fost prinse în comisiile de evaluare din acest an. „Toţi cei 22 de profesori au participat din nou la un curs de dezvoltare a competenţelor de evaluare, iar cei şase despre care vorbim i-am luat din rândul celor care au greşit cel mai puţin, până în 1,5 puncte. Am fost nevoiţi să apelăm la serviciile lor, deoarece, la nivelul judeţului, avem 95 de centre de evaluare. Sunt şcoli unde există un singur profesor de Limba şi literatura română, iar la aceste centre, au fost repartizaţi 2,4 sau 6 evaluatori, în funcţie de numărul de elevi”, a motivat şeful Învăţământului hunedorean, includerea profesorilor sancţionaţi, în comisiile de evaluare. Ca argument în favoarea deciziei, Alexandru Lăutaru menţionează că: „La Hărău, singurul profesor de acolo a avut un deces în familie. La Veţel, avem un profesor debutant, la Brănişca, tot un singur dascăl, iar la Cetate Deva era chiar profesorul clasei, prin urmare, a trebuit să apelăm şi la o parte din evaluatorii sancţionaţi anul trecut, deoarece nu am avut resurse umane”.

Nicolle Ebner

Primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto), a dat în judecată Inspectoratul Şcolar Hunedoara pentru abuz şi afirmă că aplicarea noilor măsuri ale reformei în sistemul de învăţământ, fără acceptul primarilor, sunt un atentat la autonomia administraţiilor locale. 

Ce spune primarul Nicolae Timiş…
Totul a început de la decizia ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, de reorganizare a centrelor de execuţie bugetară (CEB) la nivelul fiecărui judeţ, ca una dintre soluţiile de reducere a cheltuielilor în sistemul bugetar. Potrivit primarului Nicolae Timiş, prin decizia inspectorului şcolar general, celor două şcoli generale din Haţeg (nr. 1 şi nr. 2) le-a fost retrasă autonomia financiară, acestea intrând sub „tutela” CEB, înfiinţat la Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” din Haţeg. „Le-a luat autonomia financiară fără consultarea primarului şi a directorilor de şcoli, prin dispoziţia inspectorului general Alexandru Lăutaru. E o porcărie. Dacă vor să execute învăţământul, să o facă, dar fără noi, primarii. Să nu scoată castanele din foc cu mâna noastră.  Adică eu, primarul, care dau banii în funcţie de nevoile semnalate de fiecare director de şcoală, nu mai pot să-i dau direct acestora. Sunt obligat să-i dau la CEB Haţeg şi directorul de acolo să dispună, cum vrea el, de banii de la bugetul local. Şi mai vorbeau guvernanţii despre descentralizare şi autonomia locală. Care descentralizare? Care autonomie locală, când ei decid în locul nostru?”, spune nemulţumit Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg. Edilul şef declară că decizia de retragere a autonomiei financiare celor două şcoli generale din Haţeg şi înfiinţarea CEB la liceul din localitate s-a făcut fără avizul primăriei. În consecinţă, la sfârşitul săptămânii trecute, „am depus o întâmpinare la Judecătoria Haţeg şi am trimis o notificare la IŞJ Hunedoara, prin care am cerut anularea înfiinţării CEB Haţeg”, a mai declarat primarul Timiş.

…şi ce spune legea
Şeful învăţământului din judeţul Hunedoara, Alexandru Lăutaru, declară la rândul său, că acuzaţiile primarului sunt nefondate iar acţionarea în instanţă nu are susţinere legală. „Reorganizarea centrelor de execuţie bugetară intră strict în atribuţiile Inspectoratului şcolar iar avizul primăriilor este consultativ. I-am explicat viceprimarului că noi răspundem de execuţia bugetară, noi normăm posturile, şi deocamdată, acestea sunt soluţiile legale de reducere a cheltuielilor bugetare. Într-adevăr, primăriile din mediul rural îşi păstrează rolul de execuţie bugetară. Or, Haţegul, ca oraş, intră sub incidenţa noilor măsuri prevăzute de lege privind reorganizarea Centrelor de Execuţie Bugetară”, răspunde Alexandru Lăutaru acuzaţiilor aduse de primarul Nicolae Timiş.
Inspectorul şcolar general menţionează că este posibil ca de la 1 septembrie 2010, dacă se va înregistra o redresare economico-financiară, fiecare şcoală să aibă propria execuţie bugetară.