Slănic Moldova, staţiunea vacanţelor liniştite

Localitatea balneară Slănic Moldova, din judeţul Bacău, este situată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali, în Masivul Nemira, la înălţimea de 530 m pe valea pârâului Slănic. Oraşul se desfăşoară într-o depresiune acoperită de păduri de foioase şi conifere. Se află la 84 km sud-vest de municipiul Bacău. Staţiunea are sezon permanent, o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf şi particule ce pot provoca alergii, şi bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi.
Scurt istoric
Aşezarea s-a dezvoltat datorită descoperirii în anul 1801 a unui izvor cu apă minerală de către serdarul Mihalache Spiridon. Începând cu anul 1808, mai multe familii de ţărani de la Ocnele de Sare se stabilesc în Slănic Moldova. În anul 1825, numărul familiilor creşte la 27, acestea urmând să îngrijească izvoarele tămăduitoare. Se intensifică popularea Văii Slănicului şi se întemeiază satul Cerdac şi satul Cireşoaia.
În anul 1840, staţiunea apare pentru prima oară pe hartă sub denumirea de „Feredeele Slănicului“. În anul 1881, prin Hrisovul dat de Alecsandru Ghica, băile şi izvoarele trec în proprietatea Epitropiei „Sf. Spiridon“ din Iaşi, după dorinţa fostului ei proprietar Constantin Racoviţa, care o donase în timpul vieţii. În anul 1887 începe sistematizarea staţiunii, apar construcţii noi precum Hotelul „Racoviţa“, Vilele Pufu, Cerbul, Dobru, Cazinoul şi Inhalatorul.
Tipurile de factori terapeutici
Fondul balnear al staţiunii are un specific aparte, unic în ţară şi în Europa, găsindu-se pe o zonă relativ restrânsă o mulţime de izvoare variate în ceea ce priveşte compoziţia, concentraţia, complexitatea chimică şi efectele terapeutice.
Staţiunea Slănic Moldova dispune de importante zăcăminte de ape minerale, cercetate şi exploatate încă de la începutul sec. XIX, reconfirmate de studiile din anul 1999 pentru reevaluarea rezervelor de apă minerală şi bioxid de carbon mofetic, ce au evidenţiat două tipuri de zăcământ hidromineral distincte din puncte de vedere hidrogeologice, hidraulice, fizico-chimice şi balneo-medicale: ape minerale clorurate şi bicarbonate.
Existenţa factorilor terapeutici naturali de cura conduce la organizarea celor trei tipuri de asistenţă medicală: profilactică, curativă şi recuperare funcţională. Pentru staţiunea Slănic Moldova potenţialul îl constituie calitatea apelor, înalta lor valoare terapeutică şi capacitatea corespunzătoare a debitelor, apreciate ca rezerve ce imprimă staţiunii un profil balnear, de tratament al afecţiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de nutriţie şi metabolism.
Posibilităţi de cazare
În staţiune există numeroase posibilităţi de cazare în peste şase hoteluri de patru şi de trei stele, în 12 pensiuni şi cele 14 vile cu regim hotelier. De asemenea, se găsesc numeroase oferte de cazare la locuinţele particulare din oraş.
Ce este de vizitat în Slănic Moldova?
Zona Izvoarelor Minerale impresionează atât prin peisajele deosebite, cât şi prin calităţile terapeutice ale acestora.
Parcul din Slănic Moldova este o oază de linişte şi relaxare în mijlocul naturii.
Cheile şi cascada Slănicului, care fac parte din traseul celor „300 de scări“.