Revolta intelectualilor
Că bine zicea cine zicea că intelectualii nu sunt foarte potriviţi în politică, vor dezbateri, libertate de opinii şi o democraţie internă ca-n poveşti. Mai trebuie să ai şi stomac de struţ, să ştii să muşti din cârnat fără să mai întrebi din ce este făcut, mă rog, opinii diverse provenite tot de la politicieni.
Intelectualii idealizează, chiar dacă înţeleg suficient de bine fenomenul politic. În special, intelectualitatea provenită din facultăţile umaniste, alta deci decât cea tehnică, mai pragmatică, are aşteptări majore legate de modul de dezbatere a problemelor în partid şi „muşcă” mai uşor idealismul.
În campania electorală trecută, cele mai tehnice promisiuni le-a făcut PSD. Locuri de muncă, majoritatea parlamentară, combaterea crizei, aspecte mai seci, poate mai uzate, deşi, cred eu că necesare – până la un punct! PNL a mers pe necesitatea bunului-simţ – o campanie de bun-simţ de altfel, dacă e să facem jocuri de cuvinte, dar cine acceptă că nu e simţit? Da, ne trebuie bun-simţ, dar nu mie personal, celuilalt…! Oricum, tema a fost insuficient asimilată, s-a votat masiv simpatia faţă de liderul ALTFEL, care era Crin Antonescu.
Cele mai populiste teme, unele generoase prin înflăcărarea idealistă pe care o puteau crea, au fost introduse de PDL. A speculat abil antipatia faţă de cei foarte bogaţi, de parlamentari, nevoia de reformă. Temele erau aproape în totalitate afective, mai potrivite cu campania lui Constantinescu din 1996, decât cu a lui Băsescu din 2008, când problemele ţării erau altele. Mă rog… Intelectualitatea, cel puţin o mare parte, a preluat acest mesaj ad-literam, crezând că se va asista la o revoluţie. Fals! Nu poţi schimba o generaţie peste noapte şi oricum, a fi tânăr, cum am mai spus, nu e o calitate în sine. Nu Hitler sau Lucaşenko, ci mai degrabă argentinianul Peron a fost modelul urmat în această campanie de Băsescu.
Acum, aceiaşi intelectuali, după ce au fost agenţii de influenţă ai campaniei (ca să folosesc o terminologie din teoria comunicării), au crezut că, ceea ce s-a vorbit va fi chiar aplicat. Greii revin în forţă, pentru că ei ştiu cum stă treaba cu ordinele în partid în cadrul PDL şi cât este încă de fragilă poziţia partidului în acest an. O simplă defecţiune în gestionarea crizei ar putea schimba raportul de forţe. Aşa încât, cuvântul de ordine este „disciplină”! Sever Voinescu şi Cristian Preda nu aveau cum să asiste pasivi la ascensiunea tânărului Prigoană, din club, la Camera Deputaţilor. Nu asta era reforma de care fusese vorba! Dar ce, a zis Prigoană-senior ceva de vreo reformă?
Stai ca nu inteleg, deci pe Basescu l-au votat intelectualii pentru ca a promis ca se bate cu mogulii ca Toma Alimos cu boierul Manea? Sa ma iertati, dar e prima oara cand aud asa ceva… Eu stiu ca intelectualii astia pusi in functii au tinut cu Basescu, dar am zis ca sunt interesati material sau l-au iubit prea mult acum 5 ani ca sa-l urasca in acest moment. Intelectualii mai putin cunoscuti, dar mai multi, profesorii, de exemplu, si intelectualii in formare, studentii, stiu ca l-au votat pe Crin Antonescu si apoi, cei mai multi, pe Geoana. Nu cred ca am intalnit vreun intelectual dinte cei multi, care sa creada in lupta cu mogulii, serios. Ca nu a iesit Antonescu… pai intelectualii si tinerii sunt totusi mai putini decat restul alegatorilor. Doua milioane e deja foarte mult, avand in vedere ca acest candidat si-a inceput efectiv campania destul de tarziu si ca n-a avut cine stie ce fonduri.