Proiect: reducerea TVA la cinci procente pentru lemnul de foc livrat către persoanele fizice

Magdalena Şerban

Printr-un proiect de lege depus la Senat, mai mulţi parlamentari cer ca livrarea de lemn de foc către persoanele fizice să fie încadrată în cota redusă de TVA de cinci la sută, subliniindu-se faptul că firmele care exploatează masă lemnoasă beneficiază de o serie de deductibilităţi fiscale, iar cei nevoiaşi nu. Propunerea este mai degrabă o măsură cu caracter social, cred unii primari hunedoreni.
Iar ca un argument de susţinere, aceştia au indicat faptul că în ultimii trei ani, preţul final al lemnului de foc a înregistrat creşteri foarte mari, ajungând până la dublare.
Primarul din Râu de Mori: propunerea e bună, dar trebuie suplimentată
“Da, sunt de acord cu o valoare mai mică a cotei TVA, omul de rând neputând fi pus pe acelaşi palier cu o firmă ce înregistrează venituri, respectiv profit pe urma exploatării de masă lemnoasă. Dar ce cred că este absolut obligatoriu şi urgent de stabilit este un cadru normativ pentru cei care vor să-şi ducă acasă ceea ce provine din uscăturile de pomi, crengi etc. De multe ori le-au fost confiscate mijloacele de transport din cauză că au cărat cu ele crengi uscate din pădure. De exemplu, cetăţeanul face igienizare pe proprietatea lui, proces din care rezultă masă lemnoasă. Nu există nici un paragraf de lege care să facă referire la posibilitatea ca omul să poată să-şi ducă acasă masa lemnoasă. Exact legiuitorul îi obligă să încalce legea. În mare parte, nimeni nu lasă lemnul acolo dacă e uscat şi căzut sau tăiat. Aşa că preferă să intre sub incidenţa legii. După, autorităţile se laudă că au confiscat nu ştiu câte tractoare, maşini şi altele. În instanţă, mulţi au pierdut, utilajele fiindu-le înapoiate oamenilor. Parcă toată lumea trăieşte la bloc, la etajul nouă, şi nu s-a încălzit niciodată cu lemn. Nu ştiu de ce lucrurile îşi pierd logica firească. Ar trebui reglementate o dată pentru totdeauna, dar la modul realist. Noi o să livrăm către populaţie circa 1.500 metri cubi, astea fiindu-ne posibilităţile actuale, comparativ cu 2016, când am dat 2.000 de metri cubi. Se oferă în bază de cereri aprobate de primărie şi trimise pentru materializare către ocolul silvic. În cazurile sociale, am dat câte doi metri cubi, dar nu sunt suficienţi. Cum se poate încălzi o familie cu şapte copii o iarnă întreagă din plafonul cu pricina? Sunt convins că îşi completează necesarul tot din uscături”, a spus Niculiţă Mang (foto), primarul din Râu de Mori.
Primarul din Vorţa: ne-am tot plâns, dar nu ne aude nimeni
Şi la Vorţa, comună mică, de munte, situaţia este similară cu cea de la Râu de Mori. Singura diferenţă, în bine, este că aici cam toată lumea deţine câte o bucată de pădure. „Nu dăm lemn de foc către populaţie, cam fiecare familie având fond forestier în proprietate. Dar întâmpină o greutate majoră atunci când vor să-şi transporte către locuinţe crengi uscate sau ceea ce e uscat şi căzut pe pământ. Amenda începe de la 2.000 de lei şi li se confiscă şi mijlocul de transport. Am tot cerut prin Asociaţia Comunelor să se intervină asupra acestui aspect, să se simplifice şi să se uşureze cazurile persoanelor fizice. Oamenii trebuie să meargă la ocolul silvic cel puţin de trei-patru ori, să caute pădurarul, să aducă cereri etc. Un bătrânel de 90 de ani e capabil să se deplaseze de atâtea ori, să stea pe la uşi sau să bată drumurile doar pentru că statul a decis să-i complice existenţa? Poate e bolnav şi se ţine în cârjă, dar cui să-i pese. Cei care comercializează masă lemnoasă sunt de acord să aibă evidenţe, acte etc, dar nu e omenesc să se impună asta persoanelor fizice care efectiv doar se încălzesc cu lemn, nu fac bani pe seama lui. Cred că aceia care ajung prin ministere se rup de realitate. Există un ordin de ministru ca solicitările depuse de populaţie la ocolul silvic pentru a beneficia de lemn provenit din păşunile împădurite pe care le deţin să conţină neapărat un număr topografic. Cine are cadastrare făcută în zona noastră? Bietul cetăţean e batjocorit prin lege. Normal, el venea la primărie, completa cerere, noi verificam suprafaţa respectivă în registrul agricol, vizam şi apoi mergea la ocol, pentru aprobare. După, se trecea la marcare. Primăriile au hărţi, din moşi-strămoşi, dar sunt atât de vagi de nu poţi face identificare exactă. Sunt supărat tare şi cred că unii au luat-o razna”, a arătat Emil Radu Bureană (foto), primarul din Vorţa. Cât priveşte administraţia publică locală pe care o conduce, aceasta are în proprietate circa 440 hectare de pădure.