Primari hunedoreni, pro şi contra noii Legi a salarizării

Magdalena Şerban

Majorările salariale datorate Legii 153/ 2017 au fost primite cu braţele deschise de către conducerea administraţiilor locale, însă asigurarea lor până la rectificarea bugetară este cea care le dă dureri de cap edililor.

Bulzeştii de Sus: fără secretar şi fără bani
„Nu ştiu de unde vom putea asigura majorările salariale impuse prin noua lege. Nu au fost prevăzute în alocările bugetare pentru 2017 şi acum stăm şi facem calcule. Nu contest plusurile pe care le aduc reglementările acestea. Sunt multiple. În primul rând, nu mi se pare corect ca un cetăţean din oricare ţară civilizată să aibă un salariu de minimum 600-700 de euro, iar în România să se primească cu mult mai puţin, chiar dacă preţurile la alimente şi utilităţi sunt cel puţin la nivelul celor din străinătate. Pe de altă parte, până acum, toată lumea fugea de sistemul bugetar. Topografii nici nu voiau să stea la discuţii pentru un post la primărie, din moment ce în privat erau remuneraţi mult mai bine sau îşi făceau propriile firme şi câştigau bani mulţi. Nu au fost interesaţi nici de lucrările pentru cadastrarea gratuită. La un tarif de 60 de lei pe hectar nu s-a înghesuit nimeni, aşa că nu ne mai mirăm. Un alt exemplu: avem un jurist debutant, angajat în urmă cu două luni, iar femeia de serviciu are un salariu mai mare decât acesta. Deci, era cazul să se pună lucrurile la punct şi să se facă dreptate financiară prin reevaluarea graficului de salarizare. Postul de secretar al primăriei l-am scos la concurs, însă fără succes. De trei ani nu avem secretar. S-au înscris la concurs două persoane, dar nu au îndeplinit criteriile. Vechiul secretar nu a mai vrut să vină pentru 1.300 de lei pe lună, în condiţiile în care făcea şi naveta”, a spus Mirel Suba, primarul comunei Bulzeştii de Sus.

Hărău: majorările sunt bune, dar e nevoie de mai mult
„Avem ceva bătăi de cap cu mărirea salarială, nefiind prevăzută în buget la început de an, dar deocamdată nu e finalizată evaluarea şi mai trebuie să urmeze şi şedinţa de consiliu local. Cu organigrama stăm bine, fiind acoperită de 19 salariaţi, adică atât cât prevede graficul. Referitor la noul program de salarizare, consider că e o portiţă deschisă către un trai mai decent. Există caz în instituţie în care femeia de serviciu ia salariu mai mare decât băiatul de la casierie. Nu se poate compara răspunderea. şi, să nu uităm că mulţi veneau în sistemul public, fără să se implice prea tare în ceea ce priveşte calitatea muncii. Un om care îşi cunoaşte meseria şi ştie cât valorează, alege alte posibilităţi mai avantajoase. Aşa că riscul era să rămânem cu personal slab pregătit, indiferent, şi care trebuia monitorizat să nu facă lucrurile de mântuială. Mai bine stăteai cu postul liber decât să stai cu frică, că nu ştiai ce face din necunoaştere sau neglijenţă. Legat de mediul privat, există şi angajatori care practică salariu de bază doar pe hârtie, oferindu-le salariaţilor o completare cu bani daţi din mână. Totul, ca să nu plătească dări la stat. Aşa că majorarea poate fi relativă, în aceste situaţii. Angajatul nu se gândeşte că în momentul în care iese la pensie, tot el are de pierdut, calculul cuantumului lunar făcându-se în funcţie de salariul avut. Cred că nu doar salariile mărite vor rezolva problemele naţiunii. Mai e nevoie de reevaluare personală şi colectivă, precum şi de multă educaţie civică şi conştiinciozitate. Cât timp se mai practică românismele de genul cadorisirii unui medic cu o pungă de cafea, de exemplu, pentru a te asigura că-şi face meseria aşa cum trebuie şi în timp util, încă suntem blocaţi pe un drum perdant. Plătim la stat cotizaţii, aşa că nu trebuie să existe aşteptări din partea celor care trebuie să-şi facă treaba, fiind plătiţi din bani publici. Toţi avem pretenţii, dar nu toţi ne achităm de propriile obligaţii”, a arătat Lucian Mihael Albu Weber, primarul comunei Hărău.

Teliucu Inferior: multe discrepanţe şi interpretări
„Pentru orice lege care s-a promulgat până acum se făceau şedinţe de instruire cu primarii, de către cei de la Prefectură. Acum, nimic. Suntem lăsaţi de capul nostru în cazul unei legi cruciale. Neclarităţi sunt cu nemiluita. Nu s-a făcut o diferenţiere între comunele mici, cu câteva sute de locuitori, şi cele cu câteva mii. În schimb, s-au redus salariile viceprimarilor de comune mici cu circa 450 de lei. Creşterile propriu-zise vor fi abia după ce se vor primi voucherele de vacanţă şi indemnizaţia pentru masă, dacă se acordă. Ne-am consultat şi cu reprezentanţii comunelor din jur, dar fiecare face cum vrea. Dacă noi avem un consilier principal (gradaţia cinci) şi vreau să-i cresc remuneraţia cu un coeficient de 2,8, colegii din alte primării pot creşte cu 2,2 sau 2 sau oricât doresc. Adică, acelaşi post presupune salarizare diferită. Ideal era un plafon clar, şi nu să pună în cârca primarilor stabilirea salariilor pentru personalul instituţiei. Inevitabil, se vor crea nemulţumiri. Nu sunt angajaţii mei, sunt ai statului. Eu vin şi plec din fotoliul acesta. Oamenii nu sunt angajaţi la primar, ci la stat. Articolul 25 spune clar că dacă se încalcă prevederile eşti sancţionat de Curtea de Conturi. Cine ştie cum putem interpreta legea, aşa că eu alături de viceprimar suntem în drum spre Prefectura Hunedoara, pentru a mai cere nişte lămuriri. Ca o concluzie: primarii sunt băgaţi în faţă. De ce o mai numeşti salarizare unitară cât timp fiecare face cum consideră?”, a afirmat Daniel Pupeză, primarul comunei Teliucu Inferior.