Praful de la Mintia, ascuns sub preş de comisarul Moldovan

31 martie 2010 | 1 Comentariu

Livia Botici

Locuitorii satului Bejan acuză faptul că halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia îi acoperă cu praf în fiecare zi. Cu toate acestea, comisarii Gărzii de Mediu din Hunedoara nu au aplicat unităţii de care aparţine depozitul nici un fel de amendă.

Peste limita maximă

Luni după-masă, în jurul orei 14, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara au fost sesizaţi că dinspre halda de zgură şi cenuşă a Termocentralei Mintia, s-a ridicat un imens nor de praf, care a împânzit toată zona. „Un grup de persoane din satul Bejan ne-a contactat, pentru a ne aduce la cunoştinţă situaţia. Aceştia spuneau că în casele lor este plin de praf şi că nu mai suportă aceste condiţii. Inspectorii noştri, împreună cu comisarii Gărzii de Mediu, au fost la faţa locului şi au ridicat probe, pentru a stabili concentraţia de praf care există în aer. Ei bine, aceasta era peste limita maximă admisă prin lege, mai exact, 0,579 mg pe metru cub, valoarea maximă admisă fiind de 0,5 mg pe metru cub. Situaţia s-a creat deoarece zona nu era umezită, dar inspectorii au intervenit, pentru ca halda să fie inundată şi asftel am remediat parţial problema”, declară Georgeta Barabaş, directorul APM Hunedoara.

„Nu am primit rezultatele”

Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, pentru a ne spune valoarea amenzii aplicate Termocentralei Mintia, pentru depăşirea concentraţiei maxime admise a prafului din aer, Cristian Moldovan, comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara, susţine că, la două zile de la eveniment, nu are date despre rezultatele de laborator ale analizelor efectuate, cu toate că, de la APM Hunedoara, acestea au fost trimise către instituţia condusă de el. Nu ştim pentru ce este plătit domnul Moldovan, dacă habar nu are de poluările produse în judeţ.

„Deocamdată, ancheta este în derulare, nu ştim dacă valorile maxime admise s-au depăşit sau nu pentru că analizele sunt încă la laborator”, spune comisarul şef Moldovan. Informat de faptul că analizele i-au fost transmise şi că valorile sunt mai mari decât cele admise de lege, la întrebarea „ce amendă veţi aplica Termocentralei Mintia pentru neregula depistată?”, acesta încearcă din nou să ne inducă în eroare. „Păi, nu ştim dacă le vom da vreo amendă, trebuie să cercetăm care au fost motivele pentru care s-a ajuns la această concentraţie, cenuşa din haldă fiind umectată (n.r. -directorul APM Hunedoara a spus că nu era), deci, e posibil ca situaţia să nu fie cauzată de Termocentrala Mintia”, spune comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara.

Pe cine protejează comisarul?

Reamintim că la conducerea Termocentralei Mintia se află Cristian Vladu, fost prefect de Hunedoara şi membru PDL, iar comisarul şef Cristian Moldovan face parte din acelaşi partid. Aşa stând lucrurile, nici nu ne aşteptam ca onor comisarul şef Moldovan să-l amendeze pe Cristian Vladu, colegul său de partid, mai ales că, atunci când acesta era prefect, l-a ajutat să fie menţinut în funcţia de şef al Gărzii de Mediu din Hunedoara.

Publicat in: Eveniment, Flash


Comentarii (1)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. DR. Gheorghe P. Budau spune:

    Castel Mintia si Contele Geza Kuun de Osdola(4)
    Descendent al unei vechi familii nobiliare maghiare, Geza Kuun s-a nascut la 29 decembrie 1837. Tatal sau, Ladislau Kuun, provenea din familia fondata de Kocsard Kuun de Osdola in timpul domniei voievodului Ioan Zapolya (1540).
    Contesa Constance Gyulay de Maros-Nemeti si Nadaska, mama lui Geza, descindea din familia contelui Samuel Gyulai, ofiter in armata voievodului Transilvaniei, Moise Szekely.
    Bunica lui Kuun a fost Suzanne Kacsandy de Kohany, contesa Gyulay436.
    Dupa 1870 s-a stabilit in Transilvania, la Mintia,
    la mosia unchiului sau Ludovic Gyulay si s-a casatorit cu Vilma Kemeny, fiica baronului Kemeny de Magyar-Gyeno Monosto si a Barbarei Zeyk de Zeykfalva.
    Prezenta sa la Mintia a transformat satul intr-un loc de pelerinaj pentru marile personalitati culturale si stiintifice ale vremii.
    Participantii la excursia, proiectata in comitatul Hunedoara in 1887 de Societatea istorica, au fost gazduiti la Mintia la castelul contelui Geza Kuun.

    -*secretarul Societatii Istorice, Al. Szilagyi,
    *maresalul Curtii imperiale, A. Szecsen,
    *baronul B. Orban
    *V. Zakrzewski, profesor la Universitatea din Cracovia si biograful lui Stefan Bathori

    Au fost impresionati de castelul contelui Gyulay cu

    biblioteca si arhiva sa imensa,
    salonul decorat cu portrete de familie si obiecte pretioase.
    imensul parc cu arbori seculari, carora Kuun le-a dat numele celor mai mari scriitori maghiari decedati, fosti prieteni (

    de exemplu arborele lui Attila in memoria lui Attila Gerando)
    existau, printre tufele de trandafiri,
    numeroase altare onorifice ,
    funerare si votive romane
    provenite din ruinele Miciei.
    Frumusetea castelului construit la intalnirea Muresului cu Muntii Poiana Rusca a fost admirata de

    *presedintele Societatii istorice si arheologice Solyon-Fekete,
    * vicepresedintele G. Teglas care era, in acelasi timp, directorul Muzeului de istorie si al Scolii reale din Deva,
    *profesorii P. Kiraly, R. Kun, O. Mailand,
    * savantul Samuel Brassay,
    *profesorii C. Szabo si H. Finaly de la Universitatea din Cluj,
    * istoricul L. Kovary.
    Mintia era deseori vizitata de

    *prefectul George Pogany,
    *subprefectul Coloman Barcsay,
    * contele Coloman Esterhazy,
    directorul Muzeului Transilvaniei,
    *Otto von Keller, profesor la Universitatea din Praga,
    *Zsolt Beothy, profesor la Universitatea din Budapesta,
    *E. Radisics, directorul Muzeului maghiar de arta decorativa,
    * savantul norvegian Conrad Nielsen.

    * Baronul Josika venea de la Branisca la Mintia folosind diverse forme de locomotie: pe jos, calare, cu masina sau cu barca pe Muresul navigabil.
    Marcat de un profund sentiment de pietate, contele Geza Kuun frecventa mica biserica din Mintia a parintelui Moses Kiss, un foarte bun orator si nu uita sa ofere daruri, in fiecare an, de Craciun taranilor si familiilor lor.
    Preocupat de ideea de divinitate Kuun scria in lucarea
    „Gyermekeveim”:

    „In acesta lume creata de Dumnezeu nimic nu este perisabil, fiecare viata se continua intr-o alta viata, nimic nu este distrus total, creatiile lui Dumnezeu, materia este de asemenea eterna, si daca afectiunea este eterna aceasta este deja o calitate inerenta a sufletului, nemurirea sufletului este absoluta asa cum este stralucirea soarelui”.

    Sufletul sau a trecut in imperiul divinitatii la 10 aprilie 1905, iar trupul i-a fost inmormantat in cimitirul din Cluj.
    DR.GHEORGHE P.BUDAU

Scrie un comentariu

Protected by Webpro.ro
Citește articolul precedent:
Paşti de împrumut pentru pensionarii hunedoreni

Pensionarii hunedoreni au ajuns la fundul sacului. Cum nu au ce pune pe masă, acum, în pragul Paştelui, sute de...

Europeanul anului 2010, cetãţean de onoare al Orãştiei

Ieri, primarul Orăştiei, Alexandru Munteanu (foto stânga), i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al municipiului, Mariei Ianei Matei (foto...

Minerul Lupeni, în „război rece” cu F.R.F.

Oficialii echipei din Valea Jiului se plâng că Federaţia îi favorizează pe cei de la UTA Arad într-un litigiu cu...

Închide