Praful de la Mintia, aproape de maximul admis

13 aprilie 2010 | 1 Comentariu

Livia Botici

După ce, sâmbătă, deputatul PSD Laurenţiu Nistor a făcut o reclamaţie către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) din judeţul Hunedoara, privitor la poluarea produsă de halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia, inspectorii instituţiei au descoperit în aer, din probele prelevate de la faţa locului, o concentraţie de praf aproape de limita maximă admisă de lege.

În limite legale, dar totuşi, mare

După 48 de ore de la prelevare, în cursul dimineţii de ieri, rezultatele analizelor calităţii aerului din zona haldei de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia au fost finalizate. „S-au făcut două tipuri de măsurători, prima a fost una momentană, în perimetrul depozitului de zgură şi cenuşă, iar a doua, cu ajutorul staţiei de fond industrial din Deva, de pe Calea Zarandului. Ambele rezultate au indicat o concentraţie a prafului în limite legale, dar la măsurătoarea momentană, s-a determinat o concentraţie de 0,409 mg pe metru cub, în timp ce maximul admis este de 0,500 mg pe metru cub. Valoarea determinată este oricum, destul de mare, chiar dacă se află în grafic”, declară Georgeta Barabaş, directorul APM Hunedoara.

Tot fără amendă

În urmă cu două săptămâni, Termocentrala Mintia a scăpat basma curată şi nu a fost sancţionată de comisarul Cristian Moldovan, şeful Gărzii de Mediu Hunedoara, cu toate că inspectorii APM Hunedoara descoperiseră atunci o concentraţie a prafului peste limita maximă admisă. Dacă sâmbătă, atunci când locuitorii satelor învecinate haldei s-au declarat indignaţi de praful care se ridicase din zona depozitului de cenuşă şi zgură, concentraţia de praf s-a dovedit a fi în limite legale, asta poate însemna că nivelul maxim admis este prea mare, faţă de ceea ce ar trebui să însemne un aer curat, demn de a putea fi respirat.

Publicat in: Comunitate, Flash


Comentarii (1)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. DR. Gheorghe P. Budau spune:

    Castel Mintia si Contele Geza Kuun de Osdola(4)
    Descendent al unei vechi familii nobiliare maghiare, Geza Kuun s-a nascut la 29 decembrie 1837. Tatal sau, Ladislau Kuun, provenea din familia fondata de Kocsard Kuun de Osdola in timpul domniei voievodului Ioan Zapolya (1540).
    Contesa Constance Gyulay de Maros-Nemeti si Nadaska, mama lui Geza, descindea din familia contelui Samuel Gyulai, ofiter in armata voievodului Transilvaniei, Moise Szekely.
    Bunica lui Kuun a fost Suzanne Kacsandy de Kohany, contesa Gyulay436.
    Dupa 1870 s-a stabilit in Transilvania, la Mintia,
    la mosia unchiului sau Ludovic Gyulay si s-a casatorit cu Vilma Kemeny, fiica baronului Kemeny de Magyar-Gyeno Monosto si a Barbarei Zeyk de Zeykfalva.
    Prezenta sa la Mintia a transformat satul intr-un loc de pelerinaj pentru marile personalitati culturale si stiintifice ale vremii.
    Participantii la excursia, proiectata in comitatul Hunedoara in 1887 de Societatea istorica, au fost gazduiti la Mintia la castelul contelui Geza Kuun.

    -*secretarul Societatii Istorice, Al. Szilagyi,
    *maresalul Curtii imperiale, A. Szecsen,
    *baronul B. Orban
    *V. Zakrzewski, profesor la Universitatea din Cracovia si biograful lui Stefan Bathori

    Au fost impresionati de castelul contelui Gyulay cu

    biblioteca si arhiva sa imensa,
    salonul decorat cu portrete de familie si obiecte pretioase.
    imensul parc cu arbori seculari, carora Kuun le-a dat numele celor mai mari scriitori maghiari decedati, fosti prieteni (

    de exemplu arborele lui Attila in memoria lui Attila Gerando)
    existau, printre tufele de trandafiri,
    numeroase altare onorifice ,
    funerare si votive romane
    provenite din ruinele Miciei.
    Frumusetea castelului construit la intalnirea Muresului cu Muntii Poiana Rusca a fost admirata de

    *presedintele Societatii istorice si arheologice Solyon-Fekete,
    * vicepresedintele G. Teglas care era, in acelasi timp, directorul Muzeului de istorie si al Scolii reale din Deva,
    *profesorii P. Kiraly, R. Kun, O. Mailand,
    * savantul Samuel Brassay,
    *profesorii C. Szabo si H. Finaly de la Universitatea din Cluj,
    * istoricul L. Kovary.
    Mintia era deseori vizitata de

    *prefectul George Pogany,
    *subprefectul Coloman Barcsay,
    * contele Coloman Esterhazy,
    directorul Muzeului Transilvaniei,
    *Otto von Keller, profesor la Universitatea din Praga,
    *Zsolt Beothy, profesor la Universitatea din Budapesta,
    *E. Radisics, directorul Muzeului maghiar de arta decorativa,
    * savantul norvegian Conrad Nielsen.

    * Baronul Josika venea de la Branisca la Mintia folosind diverse forme de locomotie: pe jos, calare, cu masina sau cu barca pe Muresul navigabil.
    Marcat de un profund sentiment de pietate, contele Geza Kuun frecventa mica biserica din Mintia a parintelui Moses Kiss, un foarte bun orator si nu uita sa ofere daruri, in fiecare an, de Craciun taranilor si familiilor lor.
    Preocupat de ideea de divinitate Kuun scria in lucarea
    „Gyermekeveim”:

    „In acesta lume creata de Dumnezeu nimic nu este perisabil, fiecare viata se continua intr-o alta viata, nimic nu este distrus total, creatiile lui Dumnezeu, materia este de asemenea eterna, si daca afectiunea este eterna aceasta este deja o calitate inerenta a sufletului, nemurirea sufletului este absoluta asa cum este stralucirea soarelui”.

    Sufletul sau a trecut in imperiul divinitatii la 10 aprilie 1905, iar trupul i-a fost inmormantat in cimitirul din Cluj.
    DR.GHEORGHE P.BUDAU

Scrie un comentariu

Protected by Webpro.ro
Citește articolul precedent:
Bulina albă

Raluca Haidu, gimnastă CNS CSS „Cetate” Deva

Bulina neagră

Liviu Andrieş, antrenor Cetate Deva

Gura lumii

Circa 100 de mii de lei valorează viaţa unui muncitor care trudeşte în adâncul pământului câte şase ore pe zi...

Închide