Livia Botici

Mii de hunedoreni cu handicap locomotor sunt umiliţi zilnic de instituţiile publice din judeţ. Persoanele condamnate să trăiască într-un scaun cu rotile nu pot avea o viaţă independentă, deşi legea le conferă acest drept.

În teorie da, în practică ba

Teoretic, toate instituţiile de interes public – de la magazin, la primărie – sunt obligate să aibă rampe de acces, cu o înclinaţie între cinci şi opt la sută, faţă de înălţimea totală a acestora. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede, în articolul 62, următoarele: ”clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun şi staţiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători şi peroanele principalelor staţii, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice, telefoanele publice, mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap”. La patru ani după intrarea în vigoare a legii, făcând doar un scurt tur prin Deva, am observat că majoritatea instituţiilor publice din oraş nu respectă actul normativ amintit. Prefectura, Tribunalul, Poliţia Judeţeană, Casa de Asigurări de Sănătate, Biblioteca Judeţeană, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, Biroul de Stare Civilă, Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” şi Universitatea Ecologică „refuză” în incinta lor persoane cu handicap locomotor. Nici una dintre aceste instituţii nu are instalată la scările de la intrarea principală sau la cele din interior rampă de acces pentru invalizi.

Interzis şi în Casa Domnului

Se ştie că bisericile sunt, poate, lăcaşurile cele mai căutate de persoanele cu handicap. Ajunşi la scările acestor Case ale Domnului, stupoare maximă pentru reporterii Mesagerului Hunedorean. La nici o biserică nu există rampă de acces pentru persoanele cu handicap. Biserica de lângă Piaţa centrală are aproape douăzeci de scări, dar nici o rampă. Am intrat înăuntru şi am întrebat-o pe doamna care vindea lumânări, cum poate o persoană în scaun cu rotile să asiste la slujbă. Răspunsul a fost unul incredibil: „Păi, noi nu avem rampă, dar mai bine mergeţi la Catedrală, lângă parc. Nici acolo nu e rampă, dar sunt doar patru scări, şi se poate intra cu un pic de efort. Aici e foarte dificil de pătruns în biserică, dacă eşti invalid”. La Catedrală, răspunsul este aproximativ la fel: „Dacă aveţi pe cineva cu astfel de probleme, trebuie să îl însoţiţi ca să intre în lăcaş, dacă vine singur, riscă să nu fie nimeni pe afară să-l ajute şi atunci, va fi nevoit să asculte slujba din curte”.

Au promis, dar nu s-au ţinut de cuvânt

Bogdan Octavian, preşedintele Asociaţiei Handicapaţilor Neuromotori din Deva, spune că: „am avut un proiect de sensibilizare, acum vreo trei ani, atunci, instituţiile au promis că rezolvă problema, dar se pare că nu s-au ţinut de cuvânt. Oamenii sunt foarte indignaţi, trebuie să depindă mereu de o altă persoană pentru a-şi putea rezolva treburile. Nici măcar trotuarele nu sunt prevăzute cu spaţii, pentru a putea fi urcate de invalizi. Este foarte greu pentru aceşti oameni! Poate acum, după apariţia articolului dumneavoastră, autorităţile locale şi conducătorii instituţiilor publice amintite îşi vor aduce aminte că trebuie să respecte legea”, îşi face speranţe reprezentantul persoanelor cu handicap din municipiul reşedinţă al judeţului.