Nu suntem stăpâni pe soarta noastră…!? (IV)
Voi continua prezentarea raportului despre România, scris de dr. George Friedman, directorul executiv al companiei de expertiză internaţională STRATFOR. Cei interesaţi pot accesa site-ul http://en.wikipedia.org/wiki/George_Friedman, unde vor găsi toate datele necesare. Unele comentarii postate sunt într-o notă uşor critică, reproşându-mi că problemele tratate sunt cumva prea pretenţioase. Sunt însă convins că şi într-un oraş mai mic, cum este Deva, e nevoie să problematizăm, pentru a înţelege de ce ni se întâmplă ceea ce se petrece. Poate explica inclusiv modul în care este tratat Traian Băsescu de liderii europeni, dar şi ce se întâmplă în această criză prelungită. Nu trebuie să credeţi, ci să citiţi şi să reflectaţi, inclusiv prin căutarea şi altor puncte de vedere.
Astăzi, deci capitolul, „Salvarea prin Europa”:
„Gândind despre România, îţi vine în minte expresia: prizonier instituţionalizat. În Statele Unite, se spune că dacă cineva stă în închisoare pe timp îndelungat, devine instituţionalizat, adică nu se mai imaginează trăind în afara unei lumi în care nimeni nu-i mai spune ce are de făcut. Pentru România, suveranitatea naţională a fost întotdeauna percepută ca un proces de acomodare cu state mai puternice sau cu imperii. După 1991, România a căutat pe acel altcineva, faţă de care ar putea să se subordoneze. Mai mult decât atât, România a atribuit acestor entităţi puteri salvatoare extraordinare. Odată intrată în NATO şi Uniunea Europeană, totul va fi bine…
Până recent, totul a fost într-adevăr bine, sau bine în termenii unor aşteptări modeste ale unei ţări care a fost mereu victimă. Problema pe care o are România este că aceste sanctuare sunt din multe puncte de vedere, iluzii. NATO pare potrivită pentru a te apăra, dar NATO este o entitate parţial golită de sens şi orientată spre exterior. Pe termen lung, pare chiar un exerciţiu despre cum poţi fi în dezacord. Există acum o nouă şi ambiţioasă strategie a NATO, care are în vedere o agendă internaţională pentru organizaţie. Ţări ca Germania nu au posibilităţi militare de a realiza strategia, presupunând că s-ar ajunge la un acord pentru a o materializa. NATO este o organizaţie consensuală, în care orice membru poate bloca orice misiune. Interesele divergente ale unui NATO extins garantează că cineva va bloca totul. NATO este o iluzie care pare confortabilă pentru români, dar numai dacă nu se uită prea atent. Românii par însă să prefere iluziile confortabile.
Să lăsăm deoparte prejudecăţile şi vocaţia de victime şi să uităm de americani, germani, italieni, UE…şi de conspiraţia mondială împotriva noastră, să vedem concret ce avem noi mai bun şi să valorificăm.
Dacă nu luăm în calcul responsabilitatea cuvântului pe care îl rostim, ajungem să devenim o altă civilizaţie veştejită, blocată din cauza unor provocări excesive la care este supusă…
Nu cred ca e vorba de o conspiratie…sunt doar niste constatari de bun-simt, eu am citit integral articolul, veti vedea.
D.LE lACATUS,
spuneti dvs: „ajungem sa devenim o alta civilizatie vestejita” suntem deja, tocmai asta este partea tragica! doar ca nu suntem singuri! si asta pare sa fie iluzia care ne tine. in foarte multe tari europene meritrocatia este o gluma buna venita de la americani. dl Friedman, in schimb,cu multa eleganta vrea sa ne explice altceva…
d.le Gruian,
in parte, Basescu si-o merita! problema este ca m-as fi simtit mai luminata(ca sa nu spun razbunata!) daca mirlania sa ar fi fost pusa la colt de alte personalitati…asa au fost ei, mirlanii intre ei,si nimic mai mult…
Sa fiu sincer ma copleseste profunzimea mariei. Este ceva superb, de neegalat.
oare nu s-a saturat nimeni de despicarea firului in patru ?
nu facem decit sa analizam, discutam, in timp ce ceilalti ne rid in nas.