Moţii din Apuseni n-au reuşit să-şi răscumpere drapelul lui Avram Iancu. „Impresii triste de la o licitaţie ilegală pe Dâmboviţa”

Natalia Bumbac

În urma licitaţiei organizate de Casa de licitaţii Artmark din Bucureşti, la care drapelul lui Avram Iancu a fost vândut pentru o sumă fabuloasă unui grup anonim de afacerişti, reprezentaţi de Adrian Thiess, ies la iveală detalii emoţionante dar şi multe semne de întrebare despre acel eveniment. Într-o scrisoare transmisă redacţiei ziarului nostru, hunedoreanul Costache Aoanei Rahovean, venit din Italia pentru a participa la licitaţie, ne-a descris atmosfera din seara de 3 februarie, mai ales momentul în care în sală au intrat moţii din Apuseni. Îmbrăcaţi în straie tradiţionale, moţii din satul Horea au mers la Bucureşti să-şi recupereze un bun, un simbol care le-a aparţinut, iar pentru asta şi-ar fi sacrificat toate economiile.

„Au abandonat licitaţia cu lacrimi în ochi”
„Bucureştenii, când i-au văzut pe moţii îmbrăcaţi în straiele lor tradiţionale din Apuseni, imediat şi-au dat seama că aceştia au venit cu gânduri paşnice, doar să-şi răscumpere cu bani strânşi din pensiile lor de mineri şi din vânzarea produselor artizanale confecţionate de ei şi a fructelor culese din pădure, steagul de luptă al lui Avram Iancu – steag lucrat manual de înaintaşii lor.  (…) Care le-a fost luat din Biserica de la Ţebea, prin viclenie, de către Corneliu Vadim Tudor. La intrarea urmaşilor lui Avram Iancu în sala de licitaţie a fost tăcere totală, au fost priviţi cu admiraţie şi respect. Au fost primiţi ca nişte eroi. Drumul licitaţiei steagului dorit de dânşii a fost scurt, deoarece uşor, preţul a ajuns la 15.000 de euro. Moţii, cu lacrimi în ochi, au trebuit să abandoneze licitaţia, deoarece din economiile lor nu au strâns mai mult de 15.000 de euro. Licitaţia a urcat la suma de 30.000 de euro, moment în care au abandonat şi oamenii lui Becali. În sala de licitaţii, în 3 februarie am participat şi noi, (eu şi doi moţi hunedoreni, stabiliţi în Italia). Am plecat cu lacrimi în ochi, dar plini de mândria şi de exemplul de patriotism demonstrat de grupul de moţi din comuna Horea (salvatorii medicilor care s-au prăbuşit cu avionul în 2014), care au plecat şi ei acasă plângând – dar demni. Drapelul a fost vândut cu suma de 105.000 de euro, către un grup anonim de afacerişti (…)”, ne-a scris Aoanei Rahovean, din Italia.

Va contesta vânzarea drapelului
În continuarea scrisorii, Costache Aoanei Rahovean arată că va contesta licitaţia prin care drapelul lui Avram Iancu a fost vândut, enumerând mai multe motive: „la licitaţia de vânzare a drapelului nu s-a prezentat nici un document de proprietate sau provenienţă a steagului. Nu s-a făcut dovada că steagul a fost scos la vânzare ca făcând parte din patrimoniul familial al lui C.V. Tudor sau al PRM. Ministerul Culturii nu a dat publicităţii rezultatul expertizei steagului.” Trebuie amintit că hunedoreanul Costache Aoanei Rahovean s-a implicat prin trimiterea de memorii către autorităţile statului şi în 2013, atunci când drapelul lui Avram Iancu a fost scos pentru prima dată la licitaţie. Atunci vânzarea a fost oprită în urma unei acţiuni în instanţă intentată de Gheorghe Funar, în care-l acuza pe C.V. Tudor de furtul drapelului. Înainte de organizarea licitaţiei din 3 februarie, Aoanei Rahovean a trimis un alt memoriu către instituţiile statului în care le-a cerut să cumpere drapelul printr-un efort financiar comun, după care să-l depună la Biserica de la Ţebea. Acelaşi memoriu a fost trimis şi lui George Becali, acesta fiind singurul care a reacţionat. Costache Aoanei Rahovean este cunoscut pentru demersurile sale în instanţă prin care a învins autorităţile statului, demonstrând că statuia lui Acaţiu Barcsay din faţa Prefecturii Hunedoara a fost montată ilegal. Printre cei prezenţi la licitaţie s-a numărat şi senatorul hunedorean Haralambie Vochiţoiu.