Legea cu 51 la sutã produse româneşti la raft, apărată de primarii hunedoreni

Magdalena Şerban

Cunoscând constrângerile ţăranului român, primarii, în special cei de comune, nu sunt de acord cu decizia Comisiei Europene care sancţionează România pentru legea care impune supermarketurilor să comercializeze produse româneşti în proporţie de 51 la sută.
După cum se ştie, oficialii de la Bruxelles au declanşat deja procedura de infringement, semnalând o încălcare a obligaţiilor comunitare în ce priveşte normele Uniunii privind libera circulaţie a mărfurilor şi libertatea de decizie a comercianţilor. Măsurile cuprinse în lege pot fi permise doar în cazul în care există nevoia justificată de a proteja un interes public major, dar România nu a reuşit să demonstreze acest lucru. Autorităţile au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde obiecţiilor formulate de comisie.
Primarul din Hărău speră să se menţină hotărârea…
„Mi-aş dori ca măsura să fie menţinută, pentru a se revigora sectorul agricol şi societăţile autohtone. Până la urmă, are de câştigat şi cumpărătorul, alegându-şi produsul în funcţie de preferinţele sale. Însă, dacă vrei să cumperi un măr bio, de la ţară, şi nu-l găseşti în magazin, eşti nevoit să cauţi înlocuitor, aşa că nu e o treabă prea bună. Trebuia introdusă o astfel de lege cu mult timp în urmă. Lanţurile de hypermarket-uri nu au patronat din România, iar produsele oferite, până şi legumele şi fructele, sunt tot de prin străinătate. De ce să cumpăr un măr crescut forţat, artificial, când pot lua unul cultivat de ţăranul român. Cei care vor să facă altfel sunt liberi să o facă, dar sunt convins că mai sunt persoane care gândesc ca mine. Localnicii noştri merg pe la piaţa din Simeria şi la cea din Deva ca să-şi vândă câte ceva. În general, comercializează produse agricole şi lactate, iar animalele şi le vând prin târguri. Nu-i ajută nimeni în acest sens, neavând altă soluţie pentru o piaţă permanentă de desfacere. Îmbucurător este că în zona noastră, undeva la 97-98 la sută, terenul e lucrat, şi nu e lăsat pustiu.
La polul opus, necazul e că deşi avem un sol fertil datorită poziţionării în Lunca Mureşului, iar teren ar fi de cumpărat sau arendat, totuşi, nu se înghesuie investitorii din sectorul agricol sau zootehnic. Vom vedea ce fel de facilităţi am putea să le oferim, conforme cu cadrul legislativ în vigoare, ca să-i determinăm cumva să investească aici. Vor genera atât locuri de muncă sezoniere (vara, la cules de recoltă), cât şi venituri la bugetul local”, a afirmat Lucian-Mihael Albu-Weber (foto stânga), primarul din Hărău,. Acesta mai arată şi înspre situaţia actuală în care magazinele mici, de cartier, au fost îngropate odată cu venirea coloşilor în materie de comerţ.
… cel din Vorţa este de partea cultivatorului
„Nu mă uit mai departe de comuna noastră. Ca să poată să-şi mai facă un ban, cât de puţin, cei din Vorţa merg până la Deva. Poate au zile în care îşi scot cheltuiala cu transportul, dar poate au zile în care nu reuşesc să adune nici măcar atât. Şi atunci mă întreb: este sau nu un încercat al vremurilor un astfel de om? Târguri sunt prin judeţ, foarte rare, dar trebuie şi maşină ca să baţi atâta drum. Ei vând produse lactate, pe asta fiind axaţi, dar mai vând şi legume şi fructe. Am tot încercat să le explicăm că o şansă ar avea cu măsurile europene pentru agricultura de subzistenţă, dar nu sunt interesaţi, arătându-se destul de reticenţi. Majoritatea fiind vârstnici, e de înţeles. Am avut doar un caz care şi-a dezvoltat un proiect pe partea apicolă, dar din ce reţin, cred că l-a încheiat. Se pot face plantaţii la noi în comună, aerul e curat şi pământul e la fel. E greu până porneşte un investitor, funcţionând puterea exemplului pentru restul. Referitor la proiectul de lege, personal, îl văd foarte benefic pentru agricultor. Cred că nu a existat curaj să fie preluate frâiele şi să fie pus în practică până acum. E timpul să facem un pas înainte şi să fie ajutat şi românul care produce ceva în ţara asta. Singura grijă a mea este accesul direct pe care îl are un cultivator la vânzătorul final, fiind necesare unele măsuri împotriva posibililor samsari comerciali. Tanti Veta rămâne cu munca şi sudoarea şi intermediarii pot câştiga grosul banilor, tot pe spinarea ei. Oricum, e un bun început şi sperăm să fim lăsaţi în pace să ne organizăm lucrurile după cum e necesar, aşa cum se practică în orice stat independent“, a spus Emil Radu Bureană (foto dreapta), primarul comunei Vorţa.
De amintit că Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51 la sută produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie 2016 de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie 2016 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de şase luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.