Intelectualitate locală sau mediocritate (II)

21 decembrie 2010 | 3 Comentarii

Dacă încheiam editorialul de ieri într-un ton pesimist, ei bine, voi începe acum optimist. Mai întâi însă, trebuie să remarc calitatea şi pertinenţa comentariilor cititorilor în varianta electronică a „Mesagerului hunedorean”.
Tonul optimist se referă la maniera în care poate fi evitat – aş spune cu succes – dezavantajul enunţat al democraţiei, cel legat de dictatura mediocrităţii. Plecând de la premisa că nivelul de educaţie reduce riscul existenţei unei majorităţi neinformate, concluzia vine de la sine – nivelul de instruire, de civilizaţie şi în final, de cultură, pune oamenii în situaţia de a şti pentru ce optează. S-ar putea crede că totul cade în responsabilitatea părinţilor şi a şcolii. Greşit, sau mai degrabă doar parţial adevărat. Multitudinea de opţiuni culturale ale individului educat are de asemenea un rol important, în sensul menţinerii sau chiar formării unui bun câştigat în şcoală sau familie.
Astfel încât putem închide un cerc, în sensul că actul cultural de calitate, furnizat regulat, are un rol important în formarea şi stabilizarea unei intelectualităţi locale, conştiente de forţa ei, care să ajungă să devină, în timp, un segment al societăţii civile, care să conteze în viaţa comunităţii, dar să o şi reprezinte onorabil în interacţiunea pe care o are cu mediile similare din ţară şi străinătate.
Şi dacă tot ne apropiem de momentul 22 Decembrie, data marii schimbări recente a României, atunci, trebuie să subliniem statutul de oraş burghez dobândit de Deva în timpul lui Ceauşescu. Aparent peiorativ, sensul expresiei ascundea însă şi o parte pozitivă, anume, o pătură de intelectuali ce conferea unui oraş mic un caracter aparte. Profesorii, medicii, avocaţii, o parte a aşa-numitei intelighenţii tehnice, funcţionarii de rang superior, alţii decât cei ajunşi în nomenclatura comunistă prin procedee strict partinice, elevii liceelor pretenţioase – aş numi aici Decebal, Traian, pedagogic, dar mai sunt şi altele – toţi formau un grup mai compact, poate datorită solidarizării (involuntare…), produse de sistemul comunist, mai ales în partea lui de final.
De aceea, înmulţirea evenimentelor culturale realizate de profesionişti nu poate fi decât salutară. Chiar aşa, dezbinaţi, orgolioşi şi individualişti, intelectualii urbei ar putea şi au dovedit că pot performa şi în afara zidurilor – sau, mai pretenţios spus, extra muros. Este de dorit ca Deva, sau mai bine zis spaţiul delimitat al centrului de judeţ,  să aibă ce opune, în termeni de excelenţă culturală, altor oraşe mari ale României şi, de ce nu, ale Europei.

Publicat in: Fara bascalie


Comentarii (3)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. tavi spune:

    Subscriu concluziei dvs. privind „responsabilitatea părinţilor şi a şcolii. Greşit, sau mai degrabă doar parţial adevărat.”
    Din punctul meu de vedere, actul cultural daca il analizam ,in primul rind trebuie sa constatam daca, este ,sau nu !
    Abia apoi sa analizam si sa incepem sa-l cuantificam.
    Si in aceasta situatie, actul cultral trebuie sa aiba in primul rind , spirit ,agitatie ,sau mai inginereste spus acel impuls de punere in functiune!. Poate acest lucru nu este suficient, aici ar trebui actionat intii.Rezultatele si valorile se vor alege abia, apoi, dupa ce apare competitia.
    Privitor la spiritul burghez, al concetatenilor nostri,aprecierea dvs. o consider, pertinenta si din pacate se mentine si la ora actuala.Acea ” pătură de intelectuali ce conferea unui oraş mic un caracter aparte. Profesorii, medicii, avocaţii, o parte a aşa-numitei intelighenţii tehnice, funcţionarii de rang superior,”, degeaba incercati sa-i „spalati” sunt rezultatul „nomenclaturii comuniste” dinainte de ’89 si al nomenclaturii pluripartidismului actual. Acesta e riscul sa ai un numar mic al populatiei si cu o mare aglomerare de organisme de interes central si local.
    Din pacate astia suntem si cu asta ne prezentam!

  2. Eugen Roman spune:

    Sunt convins ca, in particular sunt multi oameni de calitate, cu un nivel de educatie/instruire, civilizatie si cultura ridicat sau cel putin la un nivel normal-european. Problema e ca prea putini poate, se manifesta public prin actiuni sau participari. Din diverse motive.

  3. maria spune:

    la ce teatru ofera „cuplu”Molot- Mircia Munteanu zau ca nu stiu daca mai este nevoie la teatrul din Deva( abia inaugurat) de un colectiv de actori. la cit se porcaiesc acesti insi…abia am citit ca Molot are o problema ca Munteanu nu are o afacere si ca amaritul are nasul mare, da cita eleganta politica liberala are acest ins, dar sa vadem cu ce va iesi Mircia si depinde de care parte a corpului se va atinge in cel priveste pe Molot…
    gindurile dvs, dle Gruian,sunt excelente, doar ca din pacate atit noi cit si dvs ne permitem doar amaritul vis de-a trai intr-o societate normala si de-a nu avea reprezentantii care se bat cu pumnul in piept ca spre disperarea noastra au fost alesi au facut bani si cariere frumoase, au totul si acum le mai ramine sa-si faca sic!

Scrie un comentariu

Protected by Webpro.ro
Citește articolul precedent:
Motociclişti cu suflet mare

Clubul moto Haita Deva organizează azi o caravană umanitară în Ţara Pădurenilor, cu scopul de a oferi cadouri de sărbători...

Luptă între vecini

Echipa de juniori A1 a Universităţii Petroşani, pregătită de Cristian Costa şi Gabriel Niţu, se bate pentru titlul de campioană...

Pubelele de gunoi au ajuns „butoaie pentru murături”

Maximilian Gânju Pubelele de gunoi distribuite de către municipalitate locuitorilor din cartierul Colonie al Petroşaniului au ajuns marfă de negoţ....

Închide