Hoţii de cărbune dau lovituri haiduceşti

Maximilian Gânju

„Jafurile în grup” au revenit în forţă în Valea Jiului. Autorităţile sunt îngrijorate de bandele care fură zeci de tone de cărbune din trenurile de marfă. Poliţiştii reuşesc să prindă din hoţi, însă locul lor este luat imediat de alte bande. Astfel că, este o permanentă joacă de-a hoţii şi vardiştii.
 

Atacă trenul din mers
Se adună, plănuiesc atacul, iar prada o reprezintă marfarele cu cărbune. Rareori dau greş, pentru că sunt bine organizaţi. „Haiducii” atacă din mers trenurile care transportă huila de la Compania Naţională către termocentrale. La fel de bine operează şi când trenurile sunt garate, chiar dacă riscurile de a fi prinşi sunt mai mari. Poliţiştii feroviari au făcut nenumărate dosare penale pentru furt, la fel şi colegii lor de la cercetări penale. Hoţii tot nu pot fi intimidaţi. Ultimul caz petrecut în urmă cu câteva zile este al unui tânăr de 23 de ani, care furase 200 de kilograme de cărbune dintr-un vagon de marfă garat în staţia C.F. Vulcan, o cantitate care, dacă era vândută, îi aducea câteva zeci de lei. Prea puţin pentru a-şi risca libertatea şi totuşi, n-a stat pe gânduri.

Pot fura tone la un atac
Compania Naţională a Huilei Petroşani înregistrează pierderi mari din cauza acestor furturi, însă nu-şi permite nici să-şi asigure bunurile. Preţul plătit pentru pază ar fi mai mare decât pierderea suferită. Aşa că hoţii au liber. „Pot sustrage câteva tone din vagoane la un singur atac”, spun oamenii legii, care monitorizează fenomenul.  Multe lovituri se dau ziua în amiaza mare, iar cei care-i văd pe hoţi se tem să anunţe furtul. Ei spun că sunt periculoşi, pentru că sunt bine organizaţi, dar mai ales, informaţi. Nu opresc niciodată trenurile, astfel că mecanicii care operează garniturile nici măcar nu au idee că sunt jefuiţi.

„Furturile foamei“
Furturile de huilă, lemn sau fier sunt un fenomen social, iar autorităţile le cataloghează ca „furturi ale foamei”, ce nu pot fi stopate într-un timp scurt. Cele mai multe sunt înregistrate în municipiul Vulcan, în Colonia de Jos, cartier extrem de sărac, poziţionat la o aruncătură de băţ de Uzina de Preparare a Cărbunelui. Cei mai mulţi dintre hoţii prinşi nu ajung după gratii, pentru că sunt „furturi ale foamei”. Sunt cercetaţi în libertate şi condamnaţi la pedepse cu suspendare. Imediat cum sunt eliberaţi din anchetă, se întorc la „locul de muncă”.