Gura lumii
Vorbeşte lumea că un lucrător important de la o instituţie care se ocupă de finanţele noastre are, cum au, de altfel, destui dintre angajaţii de aici, o firmă care ţine contabilitatea mai multor societăţi comerciale din judeţ. Afacerea nu este nouă, este cunoscută de toată lumea, dar este acceptată tacit de cei care ar trebui să vadă cum stau lucrurile şi să ia măsurile necesare. Problema-i, spun gurile rele, că finanţistul de care facem vorbire le-a dat de înţeles patronilor de firme că ar fi bine să apeleze la societatea lui pentru a le ţine contabilitatea, deoarece au doar de câştigat. În primul rând scapă de controale, apoi se mai rezolvă cu scutiri de plăţi sau rambursări de TVA. Şi săracii patronaşi ce să facă, pică la pace cu finanţistul, asigurându-şi liniştea şi protecţia necesare. Necazul cu funcţionarul amintit este însă altul. Cică omul nu-şi face treaba prea bine şi din această cauză le aduce prejudicii celor pentru care lucrează. Când ajung aceştia cu bilanţurile şi balanţele la predat, află că nu sunt bine întocmite şi mai iau şi amendă. Dar înghit în sec, plătesc amenda şi merg mai departe, cu gândul că din două rele l-au ales pe cel mai mic.
Spun cârcotaşii că un parlamentar de la noi din judeţ ar juca la două capete în campania electorală pentru alegerile parţiale de la începutul lunii decembrie. Cică omul nostru, din motive doar de el ştiute, nu merge cum ar fi firesc pe linia partidului, militând pentru susţinerea candidatului din formaţiunea sa politică. Cârcotaşii povestesc că, recent, respectivul a mers prin unele comune din colegiul unde se vor ţine alegerile, spunându-le primarilor de aceeaşi culoare politică de acolo că este nevoie de sprijinul lor acum, mai mult decât oricând şi că ei trebuie să-i convingă pe oameni să iasă în număr mare la urne, pentru a strânge cât mai multe voturi. Până aici, totul pare normal, numai că primarii au rămas cu gurile căscate mai ceva ca la dentist când au auzit că, de fapt, ei trebuie să convingă oamenii să voteze nu pentru candidatul din partidul lor, ci pe cel al altui partid. Aşa că, neştiind ce să mai creadă, primarii i-au zis parlamentarului în faţă „am înţeles, să trăiţi”, şi în spate i-au tras o înjurătură birjărească, nu de alta, dar să-şi mai răcorească şi ei sufletul.
