Gura lumii

7 septembrie 2010 | Adauga un comentariu

De multe ori, viaţa e mai grea decât fotbalul, iar talentul de sportiv nu e întotdeauna dublat de capacitatea de a reuşi în afaceri. Cică un fotbalist de legendă al unei echipe din sudul judeţului, care a activat în perioada de glorie la Steaua şi e acum antrenor secund la clubul de la care s-a lansat, a avut mai multe ratări în afacerile pe care le-a încercat, decât în terenul de joc unde a jucat ca mijlocaş şi a atacat rar poarta. Spun cârcotaşii că magazinul alimentar deschis de jucător în piaţa din oraşul unde locuieşte a fost închis destul de rapid, întrucât era mai mare paguba, decât câştigul. Apoi, afacerea cu tractoare, lansată la ţară, la socrul său, a ajuns şi ea la sapă de lemn, deşi era pământ mult de lucrat în zonă. La oferta fotbalistului de a le munci terenul cu utilaje moderne, localnicii au răspuns fie lăsând terenul în paragină, fie lucrându-l ei, cu mijloace tradiţionale. Şi alte afaceri încercate de fostul jucător, cu excepţia micilor ciupeli imobiliare, au avut acelaşi deznodământ necâştigător. Şi totuşi, în ciuda eşecurilor repetate, care l-au obligat uneori să apeleze la economiile din bancă, omul nu renunţă la ideea de a fi afacerist. Ultima găselniţă este deschiderea unei ferme de creştere a animalelor, tot la ţară, pe motiv că zona e propice. Rămâne de văzut dacă această nouă activitate, care e mai complicată decât pare, va fi un succes sau va produce doar lapte praf ori numai praf.

A fi spion este visul a aproape tuturor puştilor care văd filme sau citesc romane poliţiste. Însă, pentru un antrenor de fotbal, misiunea de a „spiona” viitori adversari este una fără prea mari satisfacţii. Tehnicianul desemnat să execute această muncă de informare are de regulă rolul de a cincea roată la căruţă în cadrul staff-ului tehnic al unei echipe, fără a avea putere de decizie sau responsabilitate în alcătuirea primului 11, lucru frustrant pentru cineva care „arde” pentru această profesie. Nu am face teoria antrenorilor spioni, dacă gurile rele nu ne-ar fi informat că un tehnician cu pretenţii şi cu trecut glorios de fotbalist în oraşul cu castel a acceptat o astfel de misiune pentru o formaţie la care are o funcţie cu nume sonor, dar cu rol decorativ. Culmea ironiei e că respectivul tehnician, fost internaţional şi golgeter al echipei de legendă din oraşul respectiv, a ajuns să execute astfel de servicii pentru un antrenor principal, despre care, ca fotbalist, nici măcar nu s-a auzit, dar care are calitatea că e în bune relaţii cu sponsorul echipei. Dincolo de aerul de nedreptate a sorţii, situaţia demonstrează încă o dată cât de încurcate sunt căile fotbalului.

Publicat in: Gura lumii


Scrie un comentariu

Protected by Webpro.ro
Citește articolul precedent:
Fotbal agreabil în primul derby al sezonului

Cu foştii jucători ai Mureşului Deva, Tănase şi Gigi Ştefan, în prim-plan, FC Cristur a învins cu 7-4 pe Partizan,...

„Ne rugăm mereu să nu vină ploaia”

Trăiesc cu frica zilelor ploioase! Deşi pare incredibil şi ireal, mai multe persoane din Sântuhalm se roagă ca toamna să...

Un sfert din angajatii Prefecturii au fost concediati

După ce a aplicat măsura de reducere a salariilor cu 25 la sută, prefectul Attila Dezsi a fost nevoit să...

Închide